CINETICA TRANSFORMARILOR FIZICO-CHIMICE

  CUPRINS:
  PREZENTARE:
Nivelul
Publicul tipic vizat are o pregătire de ciclul 1 universitar orientată spre inginerie, tehnologii de transformare, fizică sau chimie. Se poate însă aprecia că în bună parte lucrarea este accesibilă chiar persoanelor cu un (bun) nivel de liceu pe filieră reală, sau cu studii de nivel mediu
- ori cu o practică serioasă
- în domeniile citate.
Fondul
Deși există o tablă de materii, selecția deliberată a unor teme în detrimentul altora se cere explicată. În primul rând s-a dorit depășirea limitelor obișnuite ale cineticii, concepută adesea ca studiul vitezei reacțiilor chimice unice, cu frecvente restricții privind sediul fenomenelor, înțeles ca sistem termodinamic deci macroscopic, sistem care să fie pe deasupra:
-închis
- fără schimb de materie cu exteriorul, pe toată durata transformării;
- uniform
- având printre altele aceeași temperatură și presiune în orice punct; și totodată
omogen
- conținând o singură fază
- un singur solid, lichid sau gaz.
Conform acestor deziderate:
o lucrarea tratează pe picior de egalitate fenomenele fizice
- ca tranzițiile de fază și transferul de masă
- cu reacțiile chimice, grupând evoluțiile lor sub numele, mai mult sau mai puțin adecvat, de transformare;
Peste jumătate din volumul expunerii este consacrat transformărilor multiple, în sistem deschis, în condiții ne-uniforme și în mediu eterogen.
Din lipsă de spațiu au fost ignorate importante părți specializate ale cineticii
-cele ale căror prezentare necesită multe cunoștințe suplimentare specializate: cineticile bio-, radio-, foto- și electro- chimice, coroziunea, dinamica moleculară, cinetica reacțiilor nucleare.
Pasionantele extinderi recente ale metodelor cinetice la alte domenii
-evoluția cosmică, cea a ecosistemelor, optimizarea traficului rutier, studiul interacțiunilor endocrine, strategiile politice, militare sau ... bursiere
- ele nu pot fi din păcate decât citate aici.
Forma
Lucrarea și-a început existența ca manual, bazat pe experiența autorilor de predare a cineticii pentru chimiști ca și nechimiști, în ciclurile doi și trei ale învățământului superior universitar și tehnic, în special la Institutul Politehnic/ Universitatea Politehnica din București, la Universitatea din Brest/ Franța și la masteratul de Dinamica Fluidelor și Transferurilor al Institutului de Mecanică din Nantes/ Franța.
Din caracteristicile de manual, lucrarea speră să fi păstrat accentul pus pe evitarea ambiguităților, insistența pe explicarea terminologiei uzitate de specialitate inclusiv a numelor provocând confuzii, consolidarea fixării noțiunilor prin deosebit de numeroasele aplicații finalizate în calcul, variate și ancorate în complexitatea situațiilor din realitatea fizică și din practica producției, proiectării și cercetării.
În continuare, prezentării ca manual i s-a preferat totuși forma de îndreptar sau ghid, îndrumar, breviar, compendiu. Tratatele cum sunt cele al lui Landau sau Murgulescu, sau pamfletele (Churchill), nu apar decât sporadic și numai în bibliografia lucrării, iar popularizările temei nu par să existe.
Conform statutului ales de compendiu bibliografia este de fapt o simplă numărare de vreo 30 lucrări selecționate după accesibilitatea, disponibilitatea și actualitatea lor, reprezentative pentru nivelul și conținutul detaliate mai sus, cu numai cinci trimiteri localizate în text la articole din reviste specializate, acolo unde a fost inevitabil.
O serie de alte materiale auxiliare, cum sunt lista inițială de simboluri și nomenclatura de la sfârșit, facilitează utilizarea lucrării ca ghid practic. Acest caracter este accentuat de prezența numeroaselor ilustrații grafice sau schematice și a tabelelor cu date ,,gata de utilizare˝.
Pentru rapiditatea înțelegerii, expunerea este schematizată, ceea ce se materializează la nivelul prezentării grafice prin listare, subtitrare, alegerea unor caractere de imprimerie adecvate și diferențiate etc.

Instrucțiuni de folosire
Lucrarea este ierarhic structurată și calibrată : expunerea este divizată în capitole, subcapitole și paragrafe, distinse prin grupe de 1, 2 și respectiv 3 cifre, întinderea lor fiind de 9 la 14, de 1,5 la 3 și respectiv de 0,5 la 1 pagini standard.
Tabla de materii sintetică de la începutul lucrării conține numai titlurile de capitol și subcapitol. La începutul fiecărui capitol există însă o tablă de materii detailată la nivelul paragrafelor
Nu numai subdiviziunile textului, dar și figurile sau relațiile folosite în mod repetat, sunt identificabile în text prin grupe de cifre, fie precedate de notația ,,§˝ pentru paragrafe și ,,fig.˝pentru figuri, fie încadrate de paranteze - rotunde pentru relații. Numerotarea se face pe capitol pentru figuri și pe subcapitol (cu separare prin puncte) pentru relații: ,, fig 7.2˝este a doua figură din cap. 7, iar ,,(5.3.10)˝ ar fi a zecea relație din subcap. 5.3.
  PREFATA:
DESPRE AUTORI

FLORIN EMILIAN DANES este absolvent al Institutului Politehnic din Bucuresti, Facultatea de Chimie Industriala, doctor in stiinte al Universitatilor Martin Luther din Halle si Wittenberg, Germania, cu o teza privind cinetica schimbului ionic pe zeoliti sintetici la Institutul de Chimie Tehnologica, avand conducere de doctorat de la Scoala de Electrochimie si Electrometalurgie a Institutului National Politehnic din Grenoble, Franta. A lucrat ca inginer de cercetare in laboratoare de materiale din industria chimica (Reactivul, Bucuresti) si electrotehnica (Schneider Electric, Grenoble), dar mai ales ca profesor si cercetator la Institutul Politehnic Bucuresti (Laboratorul de Chimie fizica), apoi in Franta la Universitatea Joseph Fourier din Grenoble (Laboratorul de Fotochimie si Electrochimie), la Universitatea Bretaniei Occidentale (Laboratorul de Dinamica Moleculara din Brest), la Scoala Nationala de Chimie din Rennes (Laboratorul de Separari cu Membrane) si in special la EPUN - Scoala Politehnica a Universitatii din Nantes, in Laboratorul de Termocinetica (transferul conductiv al caldurii).

A condus 15 teze de doctorat de Transfer Conductiv la Nantes, circa 25 de proiecte de cercetare contractuala aplicata in materiale si in procese de transformare fizica sau chimica la Bucuresti si Nantes, pentru intreprinderi electronice, electrotehnice, auto (Renault), de constructii navale, de cauciuc (Vibrachoc), a dirijat contractul european de fabricare a compozitelor polimerice bune conductoare de caldura, cu participarea unor intreprinderi de productie si de cercetare din Franta, Germania, Suedia, Danemarca si Finlanda. Este titular a 3 brevete de inventie si autor a circa 200 de comunicari la congrese, conferinte si articole in publicatii internationale de specialitate. A publicat cartile Termodinamica chimica aplicata (1978) si Echilibrul chimic si calcularea lui (1983). Este membru al Societatii Franceze de Termica si al unor grupuri de studiu franceze (Exergetica, Rezistente de contact termic si Concepte fizice noi in energetica).

Domeniul de predilectie al autorului est tratarea cantitativa - intr-o viziune de optimizare sub constrangeri de incertitudine si de folosire judicioasa a datelor experimentale disponibile de viteza si de echilibru pentru procesele, complexe sau combinate, de transformare fizica sau chimica, de transfer (de masa, caldura sau sarcina electrica) de la o faza la alta, ca si de transport in mediu omogen al acestor marimi.

ELEONORA-MIHAELA UNGUREANU este absolventa a Institutului Politehnic din Bucuresti, Facultatea de Inginerie Chimica, Doctor Inginer al aceleiasi universitati cu o teza privind procesele de electrod la oxidarea electrochimica a compusilor carboxilici, conducator de doctorat la Universitatea Politehnica din Bucuresti in domeniul fundamental Stiinte Ingineresti - Inginerie chimica. Dupa absolvire a lucrat ca inginer la IMC Sintofarm, Bucuresti, apoi ca asistent, sef de lucrari, conferentiar si profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti (Laboratorul de Chimie Fizica Aplicata si Electrochimie). A efectuat stagii de perfectionare in Franta la Universitatea Joseph Fourier si la Comisariatul de Energie Atomica din Grenoble, precum si in Danemarca (Universitatea din Aarhus).

Este titulara a unui brevet de inventie si autoare a peste 200 comunicari la congrese, conferinte si articole in publicatii internationale de specialitate, ca si a cartilor Introducere in electrochimia organica (1999), Experimente de electrochimie organica (2006). Este membra a Societatii de Chimie din Romania si a unor societati de chimie din strainatate. Este redactor al Seriei B a revistei University Politehnica of Bucharest Scientific Bulletin, referent stiintific, membra in comisii de doctorat din tara si din strainatate.

Autoarea preda chimia fizica si electrochimia organica la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor din cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti. Domeniile sale de cercetare sunt: procese electrochimice ale compusilor organici, electrosinteza organica, recunoastere moleculara in solutie si cu ajutorul electrozilor modificati, functionalizare de nanotuburi de carbon.
  CUVINTE CHEIE: