	CALCULUL SUSȚINERII LUCRĂRILOR SUBTERANE. TEORIE ȘI APLICAȚII
	CUPRINS: Contents XV Introducere XXI Partea I. MODELELE MECANICE SI STARI DE TENSIUNI ALE MASIVULUI DE ROCI 1 1. MODELUL ELASTIC 2 1.1. Notiuni de baza si dependentele mecanicii mediilor continui 2 1.2. Notiuni de baza si dependente ale modelului elastic 8 1.3. Starea de tensiuni a masivului nederanjat 14 1.4. Exemple de analiza a campului initial de tensiuni in masivul de roci 19 1.4.1. Determinarea campului initial de tensiuni legat de lucrarile orizontale 1.4.2. Determinarea campului initial de tensiuni in cazul lucrarilor verticale 1.4.3. Determinarea eforturilor in masivul subminat (adancime mica) 1.4.4. Determinarea eforturilor in masivul subminat. 1.4.5. Metoda descarcarii in starea plana de eforturi 1.4.6. Metoda descarcarii, calculul starii de tensiuni volumetrice 1.4.7. Modelul transtrop al masivului 1.4.8. Tensorul si deviatorul campului initial de tensiuni 1.4.9. Compararea formulelor aproximative si a solutiilor exacte pentru modelul transtrop 1.4.10. Eforturile tectonice initiale in cazul puturilor 1.4.11. Deformatiile prin descarcare 1.4.12. Tensiunile datorita seismelor 1.5. Eforturile si deformatiile in masivul de roci din jurul lucrarilor subterane 35 1.6. Exemple de analiza a starii de efort - deformare a masivului slabit de lucrari miniere subterane 52 1.6.1. Deplasarea conturului sectiunii lucrarilor 1.6.2. Zonele de influenta a unei lucrarii in campul hidrostatic de eforturi 1.6.3. Zona de influenta a lucrarii 1.6.4. Eforturile radiale in masivul din jurul lucrarii 1.6.5. Incercari presiometrice 1.6.6. Experimentari in natura, la scara mare 1.6.7. Concentratia eforturilor pe conturul sectiunii lucrarii 1.6.8. Eforturile in acoperisul lucrarii 1.6.9. Influenta terenului de la suprafata asupra tunelului sub presiune 1.6.10. Eforturile de la suprafata terenului, aflat deasupra unui tunel sub presiune 1.6.11. Influenta unui tunel sub presiune, asupra terenului de la suprafata, dupa criteriul deplasarii 1.6.12. Presiunea interioara admisibila in tunel 1.6.13. Influenta sarcinii de incarcare de la suprafata terenului 1.6.14. Eforturile in tunelul aflat sub terasamentul unei cai ferate 1.6.15. Eforturile de pe conturul unei lucrarii cu sectiune eliptica 1.6.16. Dimensiunile optime ale sectiunii eliptice a lucrarii 1.6.17. Eforturile din pilierul dintre lucrari 1.6.18. Deplasarea conturului sectiunii de put 1.6.19. Deplasarea conturului sectiunii putului umplut cu lichid 1.6.20. Modelarea cu metoda fotoelastica 1.6.21. Optimizarea experimentala a geometriei conturului lucrarilor miniere subterane, cu ajutorul metodelor fotoelastice 1.6.22. Interactiunea a doua lucrari miniere paralele 1.6.23. Compararea rezultatelor experimentale cu cele teoretice 1.6.24. Eforturile seismice de pe conturul sectiunii tunelelor 2. MODELUL PLASTIC 78 2.1. Notiuni de baza si dependente 78 2.2. Modelul rigid-plastic 84 2.3. Modelul elasto-plastic 90 2.4. Exemple de calcul cu folosirea modelului plastic 109 2.4.1. Construirea diagramei rezistentei rocilor 2.4.2. Unghiul de frecare interioara al nisipului 2.4.3. Linii de alunecare din jurul lucrarilor subterane 2.4.4. Liniile de alunecare din jurul putului sub presiune 2.4.5. Rezistenta caracteristica a betonului 2.4.6. Rezistenta masivului stratificat, inclinat 2.4.7. Testarea materialului pulverulent la presiunea laterala 2.4.8. Presiunea coloanei de roci care coboara, avand sectiunile circulara si patrata 2.4.9. Calcule comparabile ale experientei lui M.M. Protodiakonov 2.4.10. Calcule comparative de masurari in natura a presiunii rocilor 2.4.11. Calcule comparative ale presiunii nisipului cu datele experimentale ale lui M.M. Protodiakonov 2.4.12. Calcule comparative a presiunii pe sustinerea putului cu datele din incercari pe modele 2.4.13. Determinari comparate cu experimente pe modele fizice 2.4.14. Experiment industrial privind masurarea presiunii materialului care rambleiaza un put minier 2.4.15. Calcule comparabile la modelarea presiunii mediilor pulverulente pe sustinerea putului 2.4.16. Graficul starii de echilibru pentru argile 2.4.17. Starea de echilibru al masivului de nisip 2.4.18. Determinarea caracteristicilor rocilor din rezultatele incercarilor de laborator 2.4.19. Stabilitatea rocilor 2.4.20. Graficul starii de echilibru a mediilor care se rup fragil 2.4.21. Modelarea stabilitatii lucrarilor 2.4.22. Despre modelarea formarii boltilor si formei stabile a sectiunii lucrarilor 2.4.23. Evaluarea stabilitatii lucrarilor in masiv fisurat 3. MODELUL REOLOGIC 147 3.1. Notiuni de baza si dependente 147 3.2. Mediu cu memorie liniara 153 3.3. Modelul vasco-elastoplastic 155 3.4. Stabilirea tipului adecvat de sustinere pentru lucrarile miniere, orizontale, bazat pe analiza interactiunii roca - sustinere 162 3.4.1. Sustinerea continua de beton turnat 3.4.2. Sustineri neliniare autoadaptabile (arce metalice culisante) 3.4.3. Sustineri din prefabricate mari de beton armat cu insertii de lemn 3.5. Exemple de calcul cu aplicarea modelelor reologice 176 3.5.1. Determinarea coeficientului de vascozitate dupa rezultatele incercarii rocilor 3.5.2. Determinarea caracteristicilor fluajului liniar remanent 3.5.3. Determinarea caracteristicilor reologice a rocilor dupa curbele experimentale de relaxare a eforturilor 3.5.4. Alegerea modelului mecanic al sarii geme 3.5.5. Calculul sustinerii (consolidarii) de roci congelate 3.5.6. Determinarea dimensiunilor ingradirii de roci congelate 3.5.7. Calculul sustinerii din arce metalice 3.5.8.Calculul sustinerii din panouri prefabricate din beton armat 4. IPOTEZE DE CALCUL AL PRESIUNII MINIERE IN ABATAJELE DE EXTRAGERE A CARBUNILOR 197 4.1. Consideratii privind modul de manifestare a presiunii miniere. Notiuni de baza si dependente 199 4.1.1. Manifestarea presiunii miniere asupra abatajelor 4.1.2. Interdependenta dintre presiunea miniera si frontul de lucru al abatajului 4.1.3. Rolul vetrei si al tavanului asupra modului de manifestare a presiunii in abataje 4.1.4. Inclinarea stratelor de lignit, factor de influenta a presiunii miniere 4.2. Stadiul actual de cunoastere al ipotezelor de calcul a presiunii miniere in abataj 206 4.2.1. Ipoteza boltii de presiune 4.2.2. Ipoteza incovoierii rocilor din acoperis 4.2.2.1. Ipoteza grinzilor in consola 4.2.2.2. Ipoteza placilor in consola 4.2.2.3. Ipoteza fisurarii prealabile 4.2.2.4. Ipoteza mediilor pulverulente 4.2.2.5. Ipoteza undei de presiune 4.2.3. Alte ipoteze de calcul al presiunii 4.2.3.1. Ipoteza tasarii in trepte a acoperisului 4.2.3.2. Ipoteza blocurilor articulate 4.2.4. Concluzii privind ipotezele de formare a presiunii miniere 4.3.Consideratii asupra modului de determinare a parametrilor geomecanici rezultati prin exploatarea stratelor de lignit 223 4.4. Prezentarea noii ipoteze de manifestare a presiunilor miniere ce actioneaza asupra zonei abatajelor de lignit 230 4.4.1. Mecanismul de manifestare a fenomenelor geomecanice caracteristice adancimilor mici de exploatare 4.4.2. Mecanismul de manifestare a fenomenelor geomecanice caracteristice adancimilor medii de exploatare 4.4.3. Mecanismul de manifestare a fenomenelor geomecanice caracteristice adancimilor mari de exploatare 4.5. Distributia presiunilor miniere in zona abatajului 242 4.6. Calculul presiunii miniere din abataj generat de mecanismul geomecanic ce insoteste exploatarea unui strat de lignit 246 4.7. Alegerea tipului de sustinere corespunzator, functie de tipul de acoperis, propriu zacamintelor de carbune din Romania 251 4.7.1. Exemplul 1 4.7.2. Exemplul 2 Partea a II-a. CALCULUL SUSTINERILOR 267 5. INTERDEPENDENTA DINTRE SUSTINERE SI MASIVUL DE ROCI 268 5.1. Sustinerea lucrarilor miniere si a constructiilor subterane 268 5.2 Analiza interactiunii dintre sustinere si masiv cu folosirea modelului mecanic 273 5.3. Analiza interactiunii dintre sustinere si masiv ca parte componenta a metodei de calcul a sustinerii 278 5.4. Exemple de analiza a interdependentei dintre sustinere si masivul de roci 283 5.4.1. Determinarea solicitarii sustinerii in prezenta unui spatiu intre sustinere si roca 5.4.2. Determinarea presiunii pe sustinere in cazul deplasarii initiale a rocilor cunoscuta 5.4.3. Determinarea coeficientului cu ajutorul rezultatelor masurarilor „in situ” 5.4.4. Determinarea sarcinii medii pe sustinere, pentru modelul elasto-plastic al masivului 5.4.5. Analiza interactiunii dintre sustinere si masivul de roci cu rupere fragila 5.4.6. Analiza interdependentei dintre sustinere si masivul de roci care manifesta fluaj 5.4.7. Determinarea presiunii rocilor pe sustinere, intr-un masiv de roci descris prin modelul Kelvin - Voigt 5.4.8. Determinarea grosimii stratului de bitum dintre sustinere si roca, la stabilizarea prin fluaj a rocilor 6. METODA GENERALA DE CALCUL A SUSTINERII LUCRARILOR CU SECTIUNE CIRCULARA 296 6.1. Principii generale si relatiile de calcul principale 296 6.2. Evaluarea rezistentei sustinerii 307 7. CALCULUL SUSTINERII (CAPTUSELII) LUCRARILOR VERTICALE 310 7.1. Calculul sustinerii la diferite forme de incarcare si influente 310 7.2. Calculul sustinerii cu tubing de fonta 311 7.3. Calculul sustinerii putului executat prin forare 313 7.4. Calculul sustinerii ancorate 316 7.5. Calculul sustinerii cu beton torcret 319 7.6. Exemple de calcul a sustinerii puturilor 321 7.6.1. Calculul sustinerii din beton monolit al putului 7.6.2. Calculul captuselii unui rezervor minier de egalizare la actiunea presiunii miniere, a presiunii interne si la actiunea seismica a cutremurelor de pamant 7.6.3. Calculul sustinerii putului in camp tectonic de eforturi initiale 7.6.4. Calculul sustinerii putului tinand seama de intarirea in timp a betonului si de fluajul rocilor 7.6.5. Calculul sustinerii de beton armat al unui rezervor vertical pentru gaze lichefiate 7.6.6. Determinarea valorii critice a presiunii hidrostatice exterioare 7.6.7. Calculul sustinerii putului construit prin forare 7.6.8. Calculul sustinerii de beton armat, din trei straturi, pentru un put realizat prin forare 7.6.9. Calculul sustinerii din beton pentru un put executat prin forare 7.6.10. Calculul sustinerii de beton - virole de otel in trei straturi la un put sapat in roci acvifere 7.6.11. Calculul sustinerii de beton in cazul unui put forat in roci acvifere 7.6.12. Calculul unei constructii executate prin procedeul „peretelui in pamant” 7.6.13. Calculul sustinerii cu tubing, al putului executat prin forare 7.6.14. Determinarea capacitatii portante a sustinerii cu tubing de fonta 7.6.15. Calculul la stabilitate a sustinerii din tubing de fonta 7.6.16. Calcule comparative privind incercarile pe stand a sustinerii putului din beton cu virole de otel in trei straturi 7.6.17. Calculul comparativ ale rezultatelor incercarilor pe modele a sustinerii de beton cu virole de otel in trei straturi 7.6.18. Calculul comparat al incercarii pe model a sustinerii putului cu beton 7.6.19. Calculul sustinerii ancorate 7.6.20. Calculul sustinerii cu beton torcret 8. CALCULUL SUSTINERII LUCRARILOR MINIERE ORIZONTALE SI A TUNELELOR, CU SECTIUNE CIRCULARA 376 8.1. Situatia generala si principalele relatii de calcul 376 8.2. Exemple de calcul a sustinerii lucrarilor miniere orizontale si a captuselii tunelului 377 8.2.1. Calculul la greutatea proprie a rocilor (presiune miniera) a sustinerii de beton monolit 8.2.2. Calculul sustinerii lucrarilor miniere orizontale cu arce metalice tip cadru 8.2.3. Compararea rezultatelor calculelor cu datele incercarilor prin metoda fotoelasticitatii pe modele volumetrice 8.2.4. Calculul captuselii de tubing de fonta la presiunea hidrostatica a apelor subterane 8.2.5.Calculul comparativ al sustinerii tunelului de metrou, din beton monolit - presat, sapat prin metoda mecanicii constructiilor subterane respectiv metoda sarcinii „active” 8.2.6. Determinarea modulului de deformatie al betonului din rezultatele incercarilor “in situ” a sustinerilor 8.2.7. Calculul captuselii din beton cu virole de otel pentru tuneluri supuse la inalta presiune 8.2.8. Dimensionarea sustinerii galeriilor cu ajutorul metodelor experimentale Anexe 415 Bibliografie 424
	PREZENTARE: Calculul sustinerii lucrarilor subterane (CSLS) este un domeniu cu caracter aplicativ, care studiaza rezistenta si stabilitatea, trainicia si durabilitatea constructiilor subterane si a elementelor lor structurale, care sunt in contact cu masivul inconjurator. Acesti parametri de stare se pot determina prin aplicarea metodelor de calcul specifice CSLS la structurile subterane, supuse diverselor feluri de sarcini si actiuni. In spiritul conceptelor specifice CSLS, sustinerea lucrarilor miniere respectiv a constructiilor subterane si masivul inconjurator se comporta ca elemente aflate in interdependenta, intr-un sistem de deformare unitar „roca - sustinere” care se influenteaza reciproc, unul pe altul, datorita fortelor si actiunilor externe. De aici rezulta un principiu fundamental al CSLS, principiul interactiunii sustinerii cu masivul de roci inconjuratoare. Principiul interactiunii permite luarea in considerare a rolului masivului de roci in asigurarea rezistentei si stabilitatii constructiilor subterane si folosirea la maximum a capacitatii portante proprii al masivului in vederea simplificarii si ieftinirii constructiilor subterane. Astfel, aplicarea metodelor CSLS, deschide posibilitati mari de eficientizare prin reducerea consumului de materiale, in primul rand a consumului de lemn, metal si beton, concretizate prin diminuarea costurilor constructiilor. Actualele nivele stiintifico-tehnice ale metodelor de calcul CSLS asigura posibilitati pentru realizarea de constructii subterane economice in conditii de asigurare simultana a rezistentei, stabilitatii si trainiciei acestora. Trebuie subliniat faptul ca metodele CSLS se exprima intr-un limbaj matematic, iar matematica se impune ca un instrument cu care se obtin rezultate stiintifice fundamentale. CSLS cuprinde explicitarea stiintifica a fenomenelor geomecanice cunoscute, poate prezice felul si natura surparilor posibile, poate sugera cum si ce trebuie observat, care marimi trebuie masurate, in ce fel de conditii trebuie efectuate observatiile, etc. Nivelul de idealizare si gradul de simplificare si abstractizare permite efectuarea de calcule precise in concordanta cu informatiile privind obiectivele reale. Metodele folosite de CSLS au fost verificate prin cercetari multidisciplinare si practici de proiectare si executie a unor constructii subterane cum sunt, in primul rand, constructiile miniere din cadrul exploatarilor de substante minerale utile, dar si a unor constructii subterane a unor mari sisteme hidroenergetice, constructii rutiere si de cale ferata, lucrari de metrou, etc. Totodata trebuie sa recunoastem ca mai sunt destule aspecte tehnice pentru rezolvarea carora metodele CSLS sa fie insuficiente. Scopul lucrarii de fata este sa ajute studentii, cercetatorii, proiectantii sau inginerii din executie la aprofundarea intelegerii legilor CSLS, sa asimileze metodele de calcul al constructiilor subterane, sa dobandeasca deprinderea calculelor practice, dar reprezinta si un ghid practic de rezolvare a unor situatii concrete, printr-o scurta descriere teoretica, exemplificata prin calcule, pentru o serie de situatii reale. Lucrarea contine exemple de rezolvare a unor probleme CSLS, cu diferite grade de dificultate, extrase teoretice necesare, indicatii metodologice si anexe la materialul de informare. Exemplele preluate din practica proiectarii si executarea lucrarilor miniere din industria extractiva a carbunelui si minereurilor, tuneluri din transporturi, hidrotehnica si urbanism, ca si din practica cercetarii stiintifice, au nu numai o valoare ilustrativa ci si una de cunoastere.
	PREFATA: PREFATA Asigurarea stabilitatii excavatiilor subterane indiferent de destinatia lor (lucrari miniere, constructii hidrotehnice, tuneluri) este conditionata de proiectarea si realizarea unor solutii adecvate de sustinere care sa dezvolte o capacitate portanta superioara tensiunilor generate de masiv exprimate prin presiunea miniera. Proiectarea solutiilor de sustinere se bazeaza pe diferite informatii rezultate prin studiul masivului de roca, informatii concretizate prin tipul rocilor, gradul lor de compactitate, proprietatile fizico-mecanice ale acestora, modul de deformare in timp. In acest context, lucrarea analizata ofera posibilitatea unei proiectari corecte a sustinerilor, lucrare structurata in doua parti. Prima parte „Modele mecanice si stari de tensiune in masivul de roci” cuprinde 4 capitole respectiv: Modelul clasic de deformare, Modelul plastic, Modelul reologic, Ipoteze de calcul a presiunii miniere. Sunt prezentate notiunile generale ce rezulta din mecanica mediilor continui, rezultate experimentale cu privire la starea de tensiuni in masivul neafectat de excavatiile subterane, evaluarea eforturilor si starea de tensiuni in jurul excavatiilor subterane prin prisma diferitelor moduri de deformare - elastic, plastic, reologic. Ipotezele de calcul a presiunii miniere in abatajele de extragere a carbunilor analizeaza diferite aspecte privind manifestarea presiunii miniere respectiv bolta de presiune, incovoierea rocilor din acoperis, grinzile si placile in consola, fisurarea prealabila a rocilor, cu particularizarea privind modul de manifestare a presiunii miniere in abatajele situate la adancimi mici aferente bazinului Olteniei. Partea a doua a lucrarii este destinata calculului sustinerilor in 4 capitole. In primul capitol se prezinta interdependenta dintre sustinere si masivul de roca pentru lucrari miniere si constructii subterane prin analiza interactiunii sustinere-roca, cu exemple de calcul a interdependentei dintre sustinere si masiv de roca prin studii teoretice cat si prin observatii si masuratori „in situ”. Lucrarea prezinta in continuare calculul sustinerilor pentru excavatiile orizontale circulare, a lucrarilor miniere verticale in diferite variante de sustinere (beton, tubinguri din fonta, beton torcretat, ancore), precum si exemple de calcul a sustinerilor aferente puturilor in diferite variante tehnice de sustinere, in raport cu conditiile geotehnice in care este amplasata lucrarea miniera. Apreciez ca prin subiectul abordat, prin structurare, prin informatiile si metodologiile de calcul in raport cu tipul lucrarii miniere si conditiile geotehnice de amplasament, prin experienta autorului in domeniul analizat, lucrarea este valoroasa si indeplineste conditiile de publicare. Lucrarea cuprinde multe exemple concrete de calcul a diferitilor parametri necesari proiectarii sustinerilor prin luarea in considerare a diferitelor ipoteze, conditii geominiere, forme geometrice si sectiuni a excavatiilor subterane, tipuri de sustineri etc. Lucrarea este utila studentilor de la specializarile care prin planul de invatamant au discipline specifice respectiv: Constructii miniere, Inginerie miniera, Topografie miniera, Constructii hidrotehnice, Tuneluri, precum si specialistilor din cercetare - proiectare - productie din domeniu. In final pot sa apreciez faptul ca autorul reuseste sa sintetizeze in lucrarea de fata o experienta de peste 30 de ani in domeniul mecanicii rocilor si pamanturilor, respectiv a saparii si sustinerii lucrarilor ingineresti executate in geosistemul situat sub nivelul terenului. Desfasurand o fructuoasa si apreciata activitate de executie si coordonare in cercetare si/sau proiectare, a rezolvat o serie de probleme de mare importanta din domeniul executiei constructiilor subterane care au cuprins in principal industria extractiva/minerit (lucrari de deschidere si pregatire, lucrari de exploatare, statii de pompe, depozite subterane, anexe tehnologice, goluri de exploatare etc.), constructii de tuneluri rutiere si cai ferate, lucrari hidrotehnice (tuneluri de aductiune, centrale energetice etc.), lucrari pentru transport urban (metrou), lucrari de canalizare subterana, fundatii de mare adancime, constructii subterane speciale de stocare a hidrocarburilor, deseurilor chimice si radioactive etc. Aceasta experienta o transmite in continuare si studentilor masteranzi din cadrul Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica, in calitatea de profesor asociat. Calitatea de specialist de inalta calificare a autorului reiese, in mod evident, si din continutul prezentei carti, prin care autorul ne pune la dispozitie un foarte valoros material stiintific, dar care imbraca si un caracter cu real continut practic, continutul ei focalizandu-se asupra aspectelor aplicative, reprezinta un ghid pentru efectuarea unor calcule de specialitate. Prof. univ. dr. ing. Constantin SEMEN Universitatea din Petrosani DESPRE AUTOR Dr. ing. Ervin Robert MEDVES a absolvit cursurile Institutului de Mine din Petrosani, Facultatea de Mine in anul 1973, a obtinut titlul stiintific de Doctor Inginer in specialitatea Mecanica Rocilor, Pamanturilor si Constructii Subterane, Universitatea Tehnica Petrosani. Dintre domeniile de competenta dobandite prin diversele forme de pregatire si activitati profesionale pot fi mentionate urmatoarele: - evaluarea si controlul manifestarii starii de tensiune, a presiunii masivului de roca si deformarile si deplasarile generate de lucrarile ingineresti in litosistemul inconjurator; - utilizarea metodelor analitice (clasice si numerice), experimentale in laborator (modelare fizica cu materiale echivalente si optic active) si masurari „in situ” (metode geofizice), in constructia de lucrari miniere, tuneluri, depozite subterane, constructii rutiere si feroviare etc.; - exploatarea si valorificarea substantelor minerale utile; - managementul ecologic a activitatilor miniere; - auditarea tehnico-economica a unor unitati industriale din domeniul exploatarii, prepararii si valorificarii substantelor minerale utile; - inchiderea si reconstructia ecologica a minelor si carierelor, in conformitate cu prevederile unor contracte de tip FIDIC. Activitatea didactica desfasurata consta din: profesor in cadrul Universitatii Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica, titular al cursului de masterat „Reabilitarea mediului in zonele exploatarilor miniere” (2010-prezent), membru in peste 50 de comisii de doctorat din cadrul Universitatilor din Petrosani, Bucuresti, Al. I. Cuza Iasi, Babes Bolyai Cluj Napoca, Politehnica Bucuresti, lector formator in cadrul CPPI Busteni, pentru activitatile de inchiderea si ecologizarea minelor si carierelor (2003-2014). Este autor si coautor a unui numar de peste 200 lucrari stiintifice, din care: 5 manuale de sinteza; 27 de articole publicate in reviste din tara si strainatate; 23 lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale si 46 la cele nationale; peste 95 lucrari de cercetare (din domeniile minier, constructii civile, hidrotehnice, transporturi etc.); peste 50 de proiecte in domeniul exploatarii si prepararii primare ale s.m.u.; 3 brevete de inventie si 2 inovatii; peste 30 de acte normative/proceduri de lucru si legislative.
	CUVINTE CHEIE:

CALCULUL SUSȚINERII LUCRĂRILOR SUBTERANE. TEORIE ȘI APLICAȚII