Istoria inedită a nașterii și dezvoltării lucrărilor de exploatare geologică și a industriei miniere din Dobrogea de Nord EDIȚIA A II-A

  CUPRINS:
Cuvant inainte 9
Introducere 11
Primele masuri de organizare miniera in Dobrogea 11
Reorganizarea activitatii de cercetare geologica din Romania, contributie de baza la dezvoltarea industriei miniere din Dobrogea 12
Primele cercetari si cunostinte asupra constitutiei geologice a Dobrogei 14
Primele activitati de prospectiune si explorare geologica in Dobrogea dupa anul 1950 14
Descoperirea zacamantului de fier de la Iulia 16
Santierul de explorari geologice Iulia 17
Schimbarea parerii asupra zacamantului de minereu de fier de la Iulia 18
Istoria descoperirii si punerii in exploatare a zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova, judetul Tulcea 24
Imprejurarile care au condus la aceasta situatie 26
Istoria descoperirii si punerii in exploatare a zacamintelor de calcar siderurgic si dolomita de la Mahmudia 42
Prima opozitie fata de concluzia negativa a Ministerului Constructiilor cu privire la zacamantul de calcare siderurgice de la Mahmudia 48
Primele „reclamatii“ impotriva calcarului siderurgic de la Mahmudia 59
Zacamintele de calcare de la sud de Tulcea 62
Zacamintele de la Carjelari - Dorobantu, judetul Tulcea 62
Zacamantul de dolomita de la Mahmudia 63
Zacamantul de dolomita din Dealul Imalac - Tulcea 69
Zacamantul de dolomita N. Balcescu (Baschioi) - Tulcea 70
Actiunea de infiintare a unei intreprinderi miniere cu sediul in nordul Dobrogei - Tulcea 71
Istoria zacamantului de pirita cuprifera de la Altantepe judetul Tulcea 73
Aparitia si sustinerea ideii ca zacamantul de pirita de la Altantepe se continua in adancime 75
Istoria zacamantului de nisipuri cu minerale grele de la Sf. Gheorghe - Delta „Grindul Saraturile“ 79
Rezultatele cercetatorilor 80
Supararea Ministerului Minelor condus de Bujor Almajan 80
Rezultatele cercetatorilor obtinute de Comitetul Geologic la sfarsitul anului 1964 81
Hotararea ministeriala de incepere a exploatarii experimentale a nisipurilor cu minerale grele de la Sf. Gheorghe - Delta 82
Zacamantul de nisipuri cuartoase de la Caraorman - Delta Dunarii 90
Istoria zacamintelor de calcare marmoreene din nordul Dobrogei si a fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea 91
Imprejurarile care au condus la construirea fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea 92
Exploatarea zacamintelor de cuartite din regiunea Cerna si Macin 95
Ivirile de caolin de la Macin - judetul Tulcea 96
Alte zacaminte de roci ornamentale pentru constructii 98
Zacamantul de granite policolore de la Atmagea - judetul Tulcea 98
Zacamintele de porfire cuartifere policolore de la Camena - judetul Tulcea 99
Imprejurarile descoperirii a noi surse de apa potabila pentru alimentarea populatiei orasului Tulcea 100
Epilog 103
Tablou rezumativ 104
Bibliografie 106
Anexa 1. „Comoara de la Somova... “ 107
Anexa 2. „Unde treceau, pina ieri, doar stolurile migratoare... “ 113
Anexa 3. „Filiala Siderurgiei de la Mahmudia“ 119
Anexa 4. Colocviu geologic langa „Sfinxul Dobrogei“ 123

PLANSA 1. Harta geologica cu resurse minerale utile in Dobrogea de Nord
PLANSA 2. Schita geologica a zonei Mahmudia-Murighiol

PREMISA
„Orice om care conduce, care face ceva, are impotriva lui:
- pe cei care ar vrea sa faca acelasi lucru;
- pe cei care fac contrar;
- si mai ales, marea armata a oamenilor mult mai severi, care nu fac nimic“
  PREZENTARE:
Istoria inedita a nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din Dobrogea de Nord. Editia a II-a, revizuita si adaugita.

DESTINUL UNUI GEOLOG ROMAN - V. BACALU

Apreciata ca un muzeu geologic natural, Dobrogea a determinat inca din primii sai ani de dupa realipirea la tara, cercetari geologice fundamentale, teoretice, solicitand specialistilor romani studii stratigrafice, mineralogice, tectonice. Dupa calatorii straini care au vizitat acest tinut si au lasat marturii despre valoarea lui geologica, cel mai important fiind austriacul K.E. Peters, apostoli precum Gheorghe Munteanu Murgoci, nascut la Macin, si mai tarziu Vasile Bacalu s-au aplecat cu atentie asupra solului dobrogean. Descoperirile de zacaminte minerale i-au consacrat in literatura de specialitate. Demn de mentionat este si Radu Pascu, descoperitorul zacamantului de pirita cuprifera si magnetita de la Altantepe, exploatat mai tarziu pentru a intretine fabrica de acid sulfuric de la Valea Calugareasca.

Vasile Bacalu debuteaza in cariera la inceputul anilor ‘50 si timp de peste o jumatate de secol ramane neistovitul cautator al zacamintelor ascunse in pamanturile arse de istorie ale Dobrogei.

Lucrarea sa, ``Istoria inedita a nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din Dobrogea de nord``, este o condensata trecere in revista a unei perioade seci, incarcata de renuntari, de lupta si potrivnicie, dar atat de necesara cunoasterii pentru studentii de astazi.

Inceputurile cercetarilor geologice in Dobrogea pornesc din 1951 o data cu primul santier de explorare cu foraje si lucrari miniere de la Iulia, in cadrul Intreprinderii de stat pentru explorari miniere ISEM.

Anomaliile magnetice de la sudul dealului Consul, depozitare a unui potential insemnat de minereu de fier desfasurate pe o suprafata de 2,5 km atrasesera atentia nu doar specialistilor romani, abia refacuti profesional dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, ci si marii puteri dominatoare, URSS-ul, bine instalata in regiune pentru a stoarce in numele pagubelor de razboi toata avutia tarii noastre.

Atunci vine pe santier tanarul geolog Vasile Bacalu, originar din Mahmudia de Tulcea, sprijinit cu convingere de catre mentorii sai, prof. Al. Codarcea si prof. V. Ianovici.

Despre felul in care acest tanar geolog si-a luat in primire misiunea de a explora zacamintele din zona si a le pune in exploatare pentru economia nationala scrie cu acribie devenind in timp martorul pretios al odiseei celei mai importante industrii miniere din Dobrogea. Cu o memorie proaspata, se apleaca asupra dinamicii decizionale, straine deseori de interesul tarii.

Omologarea rezervelor de minereu de fier, intocmirea studiilor tehnico-economice de valorificare a acestora si elaborarea proiectului de exploatare au impus o atentie deosebita din partea organelor de partid si de stat ale timpului. Dar neincrederea in capacitatea tehnologica a industriei romanesti, nepriceperea persoanelor de decizie, zvonistica si manipularea la care erau supusi in special specialistii romani au dus la stagnarea cercetarilor si apoi a lucrarilor de exploatare, intronand un climat de suspiciuni.

Dar V. Bacalu nu este un infrant, el adauga la cautarile sale descoperirea si punerea in exploatare a zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova, dolomita de la Mahmudia, zacamantul de pirita de la Altantepe, nisipurile cu minerale grele de pe Grindul Saraturile din delta, o rezerva de circa 210 milioane tone, calcarele marmoreene, zacamintele de cuartite, noi surse de apa potabila pentru alimentarea orasului Tulcea.

Despre insinuarile colegilor sai, despre neavenitii din fruntea ministerelor, despre infiltratii din cercetarea romaneasca, despre politrucii din diferitele ministere, plini de orgolii si invidii, scrie detasat, ca un vigilent istoric al clipei, cel care a fost in mijlocul evenimentelor, eroul principal, sacrificatul fara avocat, Vasile Bacalu.

Lucrarea, ``Istoria inedita a nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din Dobrogea de nord``, destinata astazi istoricilor din domeniul minier, este o marturie dureroasa a anilor de comunism, este jurnal unui om care a slujit tarii, este vocea specialistului a carui munca a fost destinata cercetarii, stiintei aplicate.

In acelasi timp, prezentarea provinciei prin tezaurele ei ascunse, dar extrem de valoroase, utile industriei nationale, este un act de reconstructie civilizatoare a unei culturi a locului, intrerupta brutal si silnic de un regim opresiv. Vasile Bacalu aduce prin demersul sau memorialistic un omagiu Dobrogei natale, reconstituie harta avutiilor ei subterane.

Si ceea ce pare trist, neverosimil, dar adevarat, este ca in 1992, deci la doi ani de la revolutia din decembrie, se inchide definitiv usa unei industrii miniere promitatoare, care trebuia sa exploateze rational zacamintele valoroase din pamantul Dobrogei. Cu atat mai relevante par astazi memoriile acestui specialist geolog, cercetator si practician in acelasi timp, ros de o mistuitoare pasiune pentru meserie, dominat de datoria lucrului bine facut si de simtaminte patriotice, profunde si curate.

Prof. univ. dr. Victor Ciupina
Rector Universitatea „Ovidius“ din Constanta
  PREFATA:
CUVANT INAINTE:

Ideea de a scrie pagini inedite din istoria nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din nordul Dobrogei, mi-a fost insuflata de colaboratorii apropiati si mai ales de locuitorii Dobrogei de nord, deveniti mineri datorita, muncii depuse alaturi de autor, pentru punerea in valoare a bogatiilor subsolului Dobrogei.

Este un fapt incontestabil ca indrazneala si puterea de munca sunt atribute ale tineretii. Acesta este motivul principal ca toata tineretea am consacrat-o obiectivului evidentiat, fara a tine seama de pericolele care au existat la fiecare actiune initiata.

Aceasta munca s-a desfasurat intr-o perioada de gandire cand munca si meritele personale nu trebuiau sa iasa din granitele „muncii colective“. Orice descoperire, orice realizare personala trebuia spus sau scris ca a fost obtinuta de „un colectiv al oamenilor muncii“.

Nesupunerea la acest canon au atras reactiile celor care n-au facut nimic.

Istoria inedita a nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din Dobrogea de nord este menita sa evidentieze faptele care nu s-a dorit a fi stiute. Aduc multumiri colaboratorilor mei din perioade ale anilor petrecuti in santierele de explorari geologice, care au crezut in ideile pe care le-am exprimat si m-au incurajat ca: D-nii geolog Martinof Gh., geolog Bagu Gh., ing. Tulpan Gh., geolog Parvu Nic, geolog tech. Vasile Chiriac, maistru sondor Moraru Ion si multi altii.

Am fost si raman profund recunoscator regretatilor Acad. Prof. Alex. Codarcea si Acad. Prof. Virgil Ianovici, ale caror sfaturi si meticulozitate in munca au constituit un model permanent in activitatea mea.

Autorul

DESPRE AUTOR:

Geologul Vasile D. Bacalu a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universitatii din Bucuresti, in anul 1951.

Dupa absolvirea facultatii, a fost repartizat in Dobrogea ca geolog la lucrarile Canalului Dunarea-Marea Neagra, apoi i s-au incredintat dirijarea si urmarirea lucrarilor de cercetare geologica din nordul Dobrogei, in cadrul Intreprinderii de stat pentru Explorari Miniere a Comitetului Geologic.

A efectuat si condus lucrarile geologice de cercetare din zona Somova-Casla si Iulia-Consul, judetul Tulcea, descoperind cel mai mare zacamant de baritina din tara in Dealul Cortelu, precum si mari rezerve de plumb, zinc si cupru la Somova si Casla. In zona Iulia a demonstrat existenta unor importante rezerve de minereu de fier.

A contribuit decisiv la infiintarea, in 1967, a Exploatarii de calcar siderurgic de la Mahmudia, cea mai mare de acest gen din tara.

In perioada 1963-1968, a proiectat si dirijat primele foraje inclinate, de mare adancime, la Altan Tepe, pentru a demonstra continuitatea in profunzime si existenta unor mari rezerve de pirita cuprifera. In 1968, a propus exploatarea zacamantului de Pb-Zn-Cu de la Somova. Din anul 1970, a inceput exploatarea acestui zacamant si obtinerea unor concentrate de plumb, zinc, cupru in Flotatia de la Somova.

Concomitent cu cercetarea si evidentierea zacamintelor de la Somova-Casla, Iulia, Altan Tepe, Mahmudia, si-a extins activitatea de prospectiune si explorare geologica in toata Dobrogea, din Delta Dunarii si pana la sud de Constanta, punand in evidenta zeci de zacaminte, de substante minerale utile economiei nationale.

Intre 1971-1973 a lucrat in Maroc, unde a contribuit la punerea in evidenta a unor importante zacaminte de materii prime necesare industriei marocane.

A intocmit peste 125 lucrari geologice, a publicat articole, comunicari si referate stiintifice, singur sau in colaborare, prezentate la diferite sesiuni stiintifice de specialitate din tara si la Academia Romana.

In 1977, dupa inceperea constructiei Metroului din Bucuresti, a fost transferat ca specialist la Unitatea pentru lucrari de Constructii Subterane. Din 1983, a condus Compartimentul Geo-Hidro avand ca obiectiv crearea conditiilor geologice si hidrogeologice normale de sapare a tunelelor de metrou in mediu uscat.

In 1995 s-a retras din activitatea profesionala, dupa 57 de ani de contributii valoroase.

Pentru meritele deosebite in activitatea sa profesionala, i s-au acordat „Certificatul de descoperitor al zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova“ (1955), titlurile de geolog-miner gradul III-II-I (1954-1962-1965), OrdinulMuncii clasa a III-a (1956) si OrdinulMuncii clasa a II-a (1968), „Constructor al Metroului Bucuresti“ (1986).
  CUVINTE CHEIE: