Premiere feroviare și evoluția unor activități de tracțiune pe regionala CF Iași 1870 - 2000

  CUPRINS:
Organizarea reparatiilor la locomotivele cu abur 1
Infiintarea unitatilor de tractiune pe Regionala C.F. Iasi 19
Activitatea tractiunii feroviare iesene pe ecartament de 1.524 mm (larg) 64
Activitatea tractiunii feroviare iesene pe ecartament de 1.000 mm (ingust) 91
Utilizarea automotoarelor pe Regionala C.F. Iasi 105
Reconstituirea partiala a parcului de locomotive cu abur din depouri - Consideratii generale 154
Parcul de locomotive cu abur al Depoului Bacau 165
Parcul de locomotive cu abur al Depoului Capul Satului/Campulung Est 186
Parcul de locomotive cu abur al Depoului Iasi 205
Parcul de locomotive cu abur al Depoului Itcani/Aron Pumnul/Suceava Nord 243
Parcul de locomotive cu abur al Depoului Pascani 260
Parcul de locomotive cu abur al celorlalte depouri 289
Unele aspecte privind accidentul feroviar de la Ciurea din 31.12.1916/13.01.1917 312
Linia de razboi Iacobeni-Borsa peste Pasul Prislop 318
Bibliografie 330
  PREZENTARE:
O alta prioritate a fost activitatea pe liniile cu ecartament „stramt” - 1000 mm. La 15 februarie 1885 s-a inaugurat linia cu acest ecartament de la Piatra (Neamt) la Bacau, fiind normalizata la 17 septembrie 1892. Apoi, la 25 iulie 1888, a fost inaugurata linia cu ecartamentul de 1000 mm de la Docolina (Crasna) la Dobrina, ajungand la Husi la 15 octombrie 1890. Normalizarea liniei de la Crasna la Husi a fost terminata la 7 octombrie 1937.
  PREFATA:
DIN PARTEA AUTORILOR:
Locomotivele cu abur s-au utilizat, in general, la prestatiile cunoscute - remorcarea trenurilor de calatori, remorcarea trenurilor de marfa, efectuarea manevrelor in statiile/triajele cu activitate intensa si la asa-numitele servicii auxiliare. Pe fiecare inspectie/regionala de cale ferata, in epoca utilizarii acestora, ponderea prestatiilor a fost diferita. Autorii au ales cateva dintre aceste prestatii la care exista aspecte apreciate ca prioritati sau cu o pondere apreciabila la anumite prestatii pe Regionala C.F. Iasi - Serviciul/divizia Tractiune.
Inainte de a descrie aceste aspecte, sunt redate date generale privind activitatea din depourile de locomotive, dupa care este prezentata infiintarea unitatilor si subunitatilor de tractiune de pe regionala, in ordine cronologica.
O prioritate pe Regionala Iasi este activitatea desfasurata pe liniile cu ecartament 1.524 mm (larg). Astfel, linia Iasi-Ungheni in legatura cu linia Chisinau-Ungheni a fost deschisa pe teritoriul romanesc la 1 august 1874. S-a intrerupt in anul 1919, cand Basarabia s-a unit cu Regatul, pentru ca sa revina dupa anul 1944 pe linia Iasi-Socola-Ungheni si Dornesti-Vadul Siretului. Activitatea pe linia larga a crescut, astfel incat in anul 1973 s-a deschis si linia de la Falciu la Iargara.
O alta prioritate a fost activitatea pe liniile cu ecartament „stramt” - 1000 mm. La 15 februarie 1885 s-a inaugurat linia cu acest ecartament de la Piatra (Neamt) la Bacau, fiind normalizata la 17 septembrie 1892. Apoi, la 25 iulie 1888, a fost inaugurata linia cu ecartamentul de 1000 mm de la Docolina (Crasna) la Dobrina, ajungand la Husi la 15 octombrie 1890. Normalizarea liniei de la Crasna la Husi a fost terminata la 7 octombrie 1937.
Consideram ca prioritate si utilizarea automotoarelor cu abur pe linia Bacau-Piatra Neamt. In anul 1932, au fost repartizate depoului Bacau doua automotoare cu abur Sentinel Cammell pe 4 osii, iar in anul 1933, doua automotoare pe 6 osii, cu care s-au efectuat trenuri de calatori pana in anul 1949 inclusiv. In anul 1938 erau trasate in mersul trenurilor de calatori 11 trase Bacau-Piatra Neamt-Bacau.
Am apreciat ca fiind interesant sa reconstituim partial parcul de locomotive cu abur la depourile de pe regionala, identificand locomotivele dupa cartile de evidenta, din diverse documente, situatii, acte etc.
Aducem si date noi in modul cum s-a produs cel mai mare accident de cale ferata din tara noastra, in data de 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917, in Statia Ciurea.
Prin cercetarile intreprinse, prezentam in final traseul liniei de razboi din anii 1915-1918, Iacobeni-Pasul Prislop-Borsa, care pana acum era descris pe un traseu care nu era corespunzator in totalitatea circulatiei trenurilor remorcate cu locomotive cu abur in simpla
aderenta.
In volumul aparut in anul 2010 „Tractiunea Feroviara pe Regionala C.F. Iasi - 125 de ani, 1869-1994”, am prezentat, sub forma unui jurnal, date in ordinea cronologica a infiintarii unitatilor sau desfiintarii/transformarii, cu schite si dotari ale acestora, intercalate cu intrarea in parcul depourilor a primei locomotive dintr-o serie de locomotive cu abur, alte informatii din activitate pe care le-am intalnit in perioada de documentare.
In volumul actual sunt tratate pe larg doar aspectele apreciate ca prioritare in tractiunea feroviara romaneasca pe Regionala C.F. Iasi si prezentarea parcului de locomotive cu abur partial identificat la depourile de pe aceasta regionala.
Limitele Regionalei C.F. Iasi in care am incadrat activitatea de tractiune este cea care s-a stabilit prin organizari anterioare, ultima fiind cea din 1 aprilie 1967: Statia Adjud (exclusiv), Statia Tecuci (exclusiv) si Statia Ilva Mica (exclusiv).
Pe langa sursele evidentiate in bibliografie, la fiecare capitol indicam documente, situatii care se intocmeau, ordine ale forurilor superioare, acte emise de unitati, legi, decrete, foi oficiale ale C.F.R., publicatii ale administratiei feroviare, lucrari de specialitate etc. dosarele, hartile, fotografiile de la arhivele iesene ne-au fost de un deosebit ajutor pentru clarificarea unor date incerte vehiculate in sursele consultate.
Pentru ilustrarea lucrarii, pe langa colectiile autorilor, am beneficiat de colectiile persoanelor care sunt indicate in legenda imaginilor. Dorim sa aducem multumiri, si pe aceasta cale, celor care ne-au ajutat cu piesele din colectie:
- ing. Mircea dorobantu - Bucuresti
- ing. Ilie Popescu - Bucuresti
- prof. Helmut Kulhanek - Germania
- Jim Ballantyne - Marea Britanie
- Radu Taran - Campulung Moldovenesc
- conf. dr. Valeriu Dornescu - Iasi si celorlalti colaboratori care mai sunt nominalizati in legenda piesei.
  CUVINTE CHEIE: