EVOLUȚIA GESTIUNII PĂDURILOR ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL FORESTIER

  CUPRINS:
CUPRINS

Partea I. Padurea, avangarda a omului pe Pamant
1. Padurea si omul, o convietuire dificila 11
2. Padurea, ecosistemul terestru cel mai amenintat 12
3. Padurile Europei, leaganul stiintei forestiere 15
4. Nasterea padurilor europene 18
5. Schimbarile climatice si repercusiunile asupra padurii 22
6. Istoria padurilor europene 25
7. Padurile Romaniei de-a lungul timpului 34
7.1. Prima organizare a gestiunii padurilor statului 39
7.2. Gestiunea padurilor dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial 43

Partea a II-a. Evolutia conceptului de gestiune a padurii
8. Nasterea stiintei padurilor 49
9. Silvicultura europeana la rascruce 51
10. Multifunctionalitatea padurii, de la functii
la servicii ale padurii 55
10.1. Serviciile suport 57
10.2. Serviciile de aprovizionare 58
10.3. Serviciile de regularizare 62
10.4. Serviciile culturale si sociale 66
11. Gestiunea forestiera durabila simultifunctionala 68
11.1. Padurea, un ecosistem vulnerabil 70
11.2. Instrumentele de planificare a gestiunii padurii 72
12. Silvicultura pe suprafata si clase de varsta (cu regenerare pe generatii) 76
13. Gestiunea padurii in perioada post-industriala 85
13.1. Padurea neregulata si amestecata 86
13.2. Silvicultura europeana in secolul XXI 88
13.3. Elementele de planificare a gestiunii padurii neregulate 94
13.3.1. Studiul fondului forestier 95
13.3.2. Cartografierea accesibilitatii padurilor 98
13.4. Codru gradinarit cultural, gestionat prin metoda controlului 100
13.5. Gestiunea codrului gradinarit in padurea Couvet 105
13.6. Codru gradinarit in silvicultura romaneasca 118
14. Asocierea proprietarilor de paduri 122
15. Inventarele forestiere nationale 123

Partea a III-a. Invatamantul, cercetarea si profesiunea de inginer silvic in Romania
16. A fi inginer 127
17. Modernizarea invatamantului forestier in Europa 130
18. Invatamantul universitar forestier in Romania 134
18.1. Istoricul scolii forestiere romanesti 134
18.2. Reorganizarea din 1948 a invatamantului forestier universitar 136
18.3. Cauzele degradarii invatamantului superior forestier romanesc 138
19. Invatamantul superior forestier in clasificarea universitatilor 143
20. Cercetare forestiera in cadrul unei universitati 145
Incheiere 157
Bibliografie generala 159
  PREZENTARE:
Se implinesc 70 de ani de cand mi-am ales profesiunea din dragoste pentru padure si urmand traditia familiei. Am dorit sa fiu silvicultor, dar soarta m-a indepartat si m-a condus pe alte drumuri, totdeauna legate de padure. Am fost dirijat spre o cariera universitara, dar am ales sa practic profesiunea pe care o doream.

Am ramas credincios vocatiei si mi-am inceput activitatea ca simplu proiectant, am parcurs toata filiera pana la director general si am incheiat-o ca inginer-consultant liber profesionist.

Suportul care m-a sustinut de-a lungul vietii mele zbuciumate a fost dragostea cu care mi-am exersat profesiunea: am fost proiectant, am organizat si am condus constructia de drumuri forestiere in Romania, am dirijat exploatari forestiere si am fabricat cherestea din lemn exotic in Africa Centrala, am vandut busteni si cherestea in multe tari din lume, am redresat gestiunea singurei societati romane forestiere in strainatate, care n-a dat faliment. Am facut aceasta munca tot timpul cu placere si am cautat sa raman demn in activitatea de inginer.

Am invatat toata viata si acum constat ca nu stiu destul; caut sa inteleg cauzele esecurilor, dar aripa vremurilor grele s-a abatut asupra pamantului unde m-am nascut si de unde a trebuit sa plec. Am dorit sa-mi inchei viata cu primul vis; am cumparat in Franta o proprietate cu un petec de padure si de 15 ani fac silvicultura asa cum visam cand colindam Ciucasul cu bunicul meu.

Nu mi-am inchipuit placerea de a vedea, deschinzand un luminis in padure, cum rasar si se instaleaza, delicati si firavi, puietii de stejar. Traind intr-o alta lume, am inteles ce mi-a lipsit ca tanar inginer si doresc sa deschid fereastra celor care vin dupa mine, sa intrevada orizontul acestei profesiuni de pe pozitia unui european, sa se desprinda de mentalitatea retrograda mentinuta in Romania de cei care profita de inapoierea ei, ruinandu-i padurile.

Vremurile s-au schimbat, evolutia in perioada postindustriala este fulgeratoare, ritmul schimbarii mijloacelor tehnice si modul de a gandi depasesc orice inchipuire; lemnul pe care padurea l-a oferit omului mii de ani ca produs s-a transformat in conditia de existenta a ei.

Sunt prea batran (si am vazut prea multe) pentru a face propuneri, ma limitez sa prezint exemple (cu riscul de a le repeta) pentru ca cei ce vor citi aceste randuri sa inteleaga ca situatia actuala a padurilor Romaniei este rezultatul greselilor care s-au repetat fara incetare, intr-o prima etapa din cauza incompetentei administratiei forestiere si de stat, cat si nivelului scazut al societatii romanesti, iar intr-o a doua etapa din cauza instaurarii dictaturii comuniste, care a izolat Romania de restul lumii interzicandu-i legaturile cu exteriorul.

Dintre exemplele citate, primul si cel mai stralucit este din padurea romaneasca, dar realizat cu straini avand o tinuta morala si competenta profesionala demne de admirat; pentru celelalte doua n-am gasit in Romania exemple de citat.

Parcurgand retrospectiv acest parcurs, imi dau seama in ce masura rezultatele muncii mele se datoreaza scolilor pe care le-am urmat, de la liceul Sfintii Petru si Pavel din Ploiesti, unde am deprins disciplina si rigoarea lucrului bine facut, pana la studiile universitare cand m-am indragostit de munca pe care soarta mi-a harazit-o.

Aceasta privire retrospectiva m-a indemnat sa reflectez la actualitatea invatamantului forestier si la banalizarea muncii de cercetare, sa constat cat de mult s-au schimbat conditiile in timpul de cand am inceput sa lucrez ca inginer.

Bunavointa cu care am fost primit la Editura AGIR m-au stimulat sa pun pe hartie aceste ganduri care ma framantau de mai multa vreme. Sunt recunoscator domnului director Ioan Ganea si aduc multumirile mele doamnei Marina Graur pentru „lucrul bine facut“.

Lurcy, octombrie 2015
AUTORUL
  PREFATA:
  CUVINTE CHEIE: