TRATAT DE ŞTIINŢA ALIMENTELOR ŞI ALIMENTAŢIEI. Vol. 1: Bazele alimentaţiei şi sănătatea

  CUPRINS:
Cuprins


Prefaţă...................................................................................................
Cuprins...................................................................................................................
Intoducere.............................................................................................
Partea I - Elemente introductive privind alimentele, alimentaţia, nutriţia
şi sănătatea. Terminologie, clasificare, calitate.................................

1. Termeni şi noţiuni cu care operează limbajul alimentelor, alimentaţiei,
nutriţiei şi sănătăţii......................................................................................................

2. Clasificarea alimentelor. Criterii şi tipologii...............................................................
2. 1 Clasificarea alimentelor după anumite criterii
2. 1. 1 Clasificarea alimentelor după caracterul tehnologic
şi al originii materiei prime
2. 1. 2 Clasificarea alimentelor în grupe şi familii
după o simbioză de criterii
2. 2 Clasificarea alimentelor după anumite tipologii
2. 2. 1 Clasificarea alimentelor după modul de elaborare
2. 2. 1. 1 Alimente convenţionale
2. 2. 1. 2 Alimente tradiţionale
2. 2. 1. 3 Alimente ecologice
2. 2. 1. 4 Alimente modificate genetic
2. 2. 1. 5 Alimente inovative
2. 2. 2 Clasificarea alimentelor după natura efectelor modului de acţiune
asupra organismului
2. 2. 1. 1 Alimente dăunătoare
2. 2. 1. 2 Alimente dietetice
2. 2. 1. 3 Alimente funcţionale
2. 2. 2. 3. 1 Definirea alimentelor funcţionale
2. 2. 2. 3. 2 Tipologia şi criteriile de clasificare ale
alimentelor funcţionale
2. 2. 2. 3. 3 Funcţii îndeplinite de alimentele
funcţionale
2. 2. 2. 3. 4 Exemplificări şi scurte caracterizări de
alimente funcţionale
2. 2. 2. 3. 4. 1 Laptele matern, un aliment
funcţional natural
2. 2. 2. 3. 4. 2 Alimente probiotice
2. 2. 2. 3. 4. 3 Alimente prebiotice
2. 2. 2. 3. 4. 4 Alimente simbiotice
2. 2. 2. 3. 4. 5 Alimente bogate în fitosteroli
2. 2. 2. 3. 4. 6 Alimente bogate în acizi graşi
polinesaturaţi
2. 2. 2. 3. 4. 7 Alimente bogate în antioxidanţi naturali
2. 2. 1. 4 Produse care însoţesc alimentaţia cotodiană
2. 2. 1. 4. 1 Suplimente alimentare

2. 2. 2. 4. 2 Condimente şi plante aromatice
folosite în alimentaţie
2. 2. 2. 4. 3 Plante medicinale care completează alimentaţia
3. Calitatea alimentelor. Dimensiuni şi complexitate
3. 1 Caracterul polidimensional al calităţii alimentelor
3. 1. 1 Noţiuni generale privind calitatea nutriţională a alimentelor
3. 1. 2 Noţiuni generale privind calitatea igienică a alimentelor
3. 1. 3 Noţiuni generale privind calitatea senzorială a alimentelor
3. 1. 4 Noţiuni generale privind calitatea estetică a alimentelor
3. 2 Impactul complexităţii conceptului de calitate asupra aprecierii
valorii nutriţionale a alimentelor
3. 2. 1 Aspecte privind influenţa interacţiunii dimensiunilor calitative
ale alimentului asupra valorii sale nutriţionale
3. 2. 2 Aspecte privind implicarea neuromarketingului
asupra calităţii alimentelor

Partea a II-a - Compoziţia chimică şi biologică a alimentelor.
Rolul şi importanţa sa în alimentaţie şi sănătate
4. Apa, element vital în alimentaţie şi sănătate
4. 1 Prezenţa apei în organismul uman
4. 2 Consumul de apă al organismului uman.
Importanţa hidratării şi a compoziţiei apei
4. 3 Categoriile de ape destinate consumului uman
4. 3. 1 Apa potabilă
4. 3. 2 Apa de izvor
4. 3. 3 Apa minerală naturală
4. 3. 4 Aspecte privind disputa apă de la robinet şi apă îmbuteliată
4. 4 Apa din alimente
4. 5 Funcţiile îndeplinite de apă în organism
4. 6 Importanţa activităţii apei în asigurarea valorii nutriţionale
a alimentelor prin conservarea optimă a acestora
4. 6. 1 Importanţa definirii noţiunii de activitate a apei
şi a relaţiei acesteia cu umiditatea relativă
a alimentelor
4. 6. 2 Aspecte privind relaţia dintre activitatea apei şi
afectarea valorii nutriţionale a alimentelor
prin degradarea acestora
4. 6. 2. 1 Aspecte privind clasificarea alimentelor
în funcţie de activitatea apei
4. 6. 2. 2 Noţiuni sumare privind implicarea activităţii apei
în degradarea alimentelor
4. 6. 2. 2. 1 Implicarea activităţii apei în oxidarea lipidelor
din alimente
4. 6. 2. 2. 2 Implicarea activităţii apei în brunificarea
neenzimatică a alimentelor
4. 6. 2. 2. 3 Implicarea activităţii apei în degradarea
enzimatică a alimentelor
4. 6. 2. 2. 4 Implicarea activităţii apei în dezvoltarea
microorganismelor din alimentele
4. 6. 2. 3 Câteva procedee tehnologice consacrate de reducere
a activităţii apei din alimente
4. 6. 2. 4 Importanţa alimentelor cu umiditate intermediară
în conservarea valorii lor nutriţionale iniţiale
4. 7 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea apei în alimentaţie şi sănătate
5. Glucidele (zaharurile), alimentaţia şi sănătatea
5. 1 Structura chimică şi clasificarea glucidelor alimentare
5. 2 Răspândirea şi formarea glucidelor alimentare
5. 3 Rolul glucidelor alimentare în organism
5. 4 Necesarul de glucide alimentare
5. 5 Surse alimentare de glucide
5. 6 Aspecte privind asocierea optimă a glucidelor în alimentaţie
5. 7 Importanţa, evoluţia şi consecinţele consumului de glucide
din alimentaţia umană
5. 8 Câteva aspecte importante privind implicarea zahărului
din alimente asupra stării de sănătate
5. 8. 1 Aspecte privind principalele implicaţii ale zahărului
din alimente asupra stării de sănătate
5. 8. 2 Noţiuni sumare privind glucidele din alimentaţie şi gestionarea glicemiei
5. 8. 3 Influenţa glucidelor din alimentaţie asupra evoluţiei
şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman
5. 8. 3. 1 Aspecte privind definirea digestibilităţii şi a fermentescibilităţii
glucidelor alimentare
5. 8. 3. 2 Câteva aspecte privind influenţa glucidelor digestibile din alimentaţie
asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor
în organismul uman
5. 9 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea glucidelor în alimentaţie şi sănătate
6. Grăsimile (lipidele), alimentaţia şi sănătatea
6. 1 Clasificarea lipidelor alimentare
6. 2 Structura, nomenclatura şi principalele caracteristici
ale acizilor graşi din alimente
6. 3 Aspecte privind obţinerea, valorizarea industrială
şi degradarea grăsimilor alimentare
6. 4 Evaluarea nutriţională a lipidelor alimentare
6. 5 Aspecte privind importanţa echilibrului compoziţional
dintre acizii graşi alimentari în hrana zilnică
6. 6 Rolurile şi funcţiile lipidelor şi acizilor graşi din alimente
în organism
6. 7 Aspecte privind importanţa colesterolului sanguin, a colesterolului
alimentar şi a bilanţului lipidic individual
6. 8 Necesarul de lipide, aporturile nutriţionale recomandate
şi principalele surse alimentare de acizi graşi pentru
alimentaţia umană
6. 8. 1 Acizii graşi din principalele alimente consumate
6. 8. 1. 1 Alimente vegetale, sursă de acizi graşi nesaturaţi
6. 8. 1. 2 Alimente de origine animală, sursă de acizi graşi nesaturaţi
6. 8. 2 Aspecte privind principalele surse alimentare de AGPN
destinate alimentaţiei umane
6. 8. 3 Aspecte privind aporturile nutriţionale recomandate în AGPN.
Comentarii asupra modelului francez
6. 8. 4 Alimente bogate în lipide
6. 9 Aspecte privind asocierea optimă a lipidelor în alimentaţie
6. 10 Importanţa, evoluţia şi consecinţele consumului de lipide
în alimentaţia umană
6. 11 Aspecte privind lipidele din alimentaţie
şi gestionarea sănătăţii umane
6. 11. 1 Aspecte privind contribuţia unor lipide alimentare la asigurarea
potenţialului imunitar al organismului uman
6. 11. 2 Influenţa lipidelor din alimentaţie asupra evoluţiei
şi metabolismului trigliceridelor
în organismul uman
6. 11. 3 Influenţa unor lipide alimentare asupra metabolismului
colesterolului şi a lipoproteinelor în organismul uman
6. 11. 4 Acizii linoleici conjugaţi şi rolul lor de modulatori
ai riscului cardiovascular
6. 11. 5 Aspecte privind rolul lipidelor alimentare
în metabolismul osos
6. 11. 6 Importanţa unor lipide alimentare la nou - născut
şi efectele acestora asupra maturităţii vizuale
6. 11. 7 Influenţa unor lipide alimentare
asupra inflamaţiei intestinale
6. 11. 8 Aspecte privind rolul unor lipide alimentare
în prevenirea cancerelor
6. 12 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea lipidelor în alimentaţie şi sănătate
7. Proteinele, alimentaţia şi sănătatea
7. 1 Compoziţia şi clasificarea proteinelor alimentare
7. 2 Structura proteinelor alimentare
7. 3 Biosinteza proteinelor şi implicaţiile ei alimentare
7. 4 Proprietăţi ale proteinelor cu implicaţii nutriţionale
7. 5 Evaluarea nutriţională a proteinelor.
Aminoacizii esenţiali
7. 6 Noţiuni privind peptidele bioactive din proteinele alimentare
7. 7 Rolul proteinelor alimentare în organism
7. 8 Necesarul alimentar de proteine şi aminoacizi
7. 8. 1 Noţiuni generale privind aportul alimentar proteic
minimal, de siguranţă şi real
7. 8. 2 Necesităţile nutriţionale în aminoacizi cu sulf
7. 8. 3 Surse de aminoacizi cu sulf şi aporturile nutriţionale
ale acestora în alimentaţia umană
7. 8. 4 Câteva aspecte privind mecanismele de economie şi de risipă
ale proteinelor alimentare
7. 9 Aspecte privind proteinele vegetale din alimente
7. 10 Surse alimentare de proteine şi aminoacizi esenţiali
7. 11 Noţiuni despre derivatele de peptide bioactive din alimente
7. 12 Aspecte privind asocierea optimă a proteinelor
în alimentaţie
7. 13 Importanţa nutriţiei azotate, evoluţia şi consecinţele
consumului de proteine în alimentaţia umană
7. 14 Aspecte privind proteinele din alimentaţie
şi gestionarea sănătăţii umane

7. 14. 1 Câteva noţiuni privind corelaţia dintre aminoacizii din
alimente şi funcţionarea optimă a organismului
7. 14. 2 Aspecte privind contribuţia proteinelor şi aminoacizilor
din alimente la asigurarea potenţialului imunitar
al organismului uman
7. 14. 3 Rolul proteinelor alimentare în strategiile nutriţionale
de prevenire a îmbătrânirii
7. 14. 3. 1 Noţiuni introductive privind rolul proteinelor
alimentare în prevenirea îmbătrânirii
17. 14. 3. 2 Aspecte privind strategiile nutriţionale necesare
restaurării sensibilităţii muşchilor la aminoacizi
în cursul îmbătrânirii organismului uman
17. 14. 3. 2. 1 Aspecte privind influenţa benefică
a crononutriţiei proteice
17. 14. 3. 2. 2 Aspecte privind influenţa benefică a consumului
de proteine cu digestie rapidă
17. 14. 3. 2. 3 Aspecte privind rolul benefic al aminoacidului leucinei
17. 14. 3. 3 Câteva concluzii privind restaurarea
sensibilităţii musculare
7. 14. 4 Potenţialele aplicaţii terapeutice ale
peptidelor bioactive din alimente
7. 14. 5 Influenţa benefică a glutaminei şi a unor proteine
asupra inflamaţiei intestinale
7. 14. 6 Influenţa proteinelor din alimentaţie asupra evoluţiei
şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman
7. 15 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea proteinelor în alimentaţie şi sănătate
8. Vitaminele, alimentaţia şi sănătatea
8. 1 Rolul vitaminelor în organism
8. 2 Vitaminele liposolubile şi implicarea lor
în alimentaţie şi sănătate
8. 2. 1 Vitamina A (retinolul), carotenoidele şi implicarea lor
în alimentaţie şi sănătate
8. 2. 1. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente
8. 2. 1. 2 Rolul îndeplinit în organism de vitaminele A
şi carotenoidele din alimente
8. 2. 1. 2. 1 Proprietăţi chimice şi biologice ale carotenoidelor
din alimente
8. 2. 1. 2. 2 Proprietăţi chimice şi biologice ale vitaminelor A
din alimente
8. 2. 1. 3 Surse alimentare de carotenoide
şi vitamine A din alimente
8. 2. 1. 4 Implicarea vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente
în sănătatea organismului uman
8. 2. 1. 4. 1 Contribuţia vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente
la imunitatea organismului
8. 2. 1. 4. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei A
şi a caroteineidelor din alimente asupra
metabolismului osos
8. 2. 1. 4. 3 Rolul vitaminei A şi a caroteineidelor din alimente
în prevenirea cancerelor
8. 2. 1. 4. 3. 1 Câteva date epidemiologice relevante privind
implicarea caroteineidelor din organism în prevenirea
cancerelor

8. 2. 1. 4. 3. 2 Rezultate relevante în experimente pe animale
privind implicarea caroteineidelor din organism
în prevenirea cancerelor
8. 2. 1. 4. 3. 3 Rezultate ale unor studii de intervenţie umană privind
implicarea caroteineidelor din organism
în prevenirea cancerelor
8. 2. 1. 4. 3. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune
ale caroteineidelor din organism
în prevenirea cancerelor
8. 2. 1. 4. 3. 5 Aspecte privind efectele vitaminei A din organism
în prevenirea cancerelor
8. 2. 2 Vitamina D (calciferolul) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 2. 2. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei D din alimente
8. 2. 2. 2 Surse alimentare de vitamina D
8. 2. 2. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina D
8. 2. 2. 4 Implicarea vitaminei D din alimente
în sănătatea organismului uman
8. 2. 2. 4. 1 Contribuţia vitaminei D din alimente
la imunitatea organismului
8. 2. 2. 4. 2 Implicarea vitaminei D din alimente
în metabolismul osos
8. 2. 2. 4. 3 Rolul vitaminei D din alimente
în prevenirea cancerelor
8. 2. 2. 4. 4 Alte efecte ale vitaminei D din alimente
asupra organismului uman
8. 2. 3 Vitamina E (tocoferolul), derivaţii săi şi implicarea lor
în alimentaţie şi sănătate
8. 2. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente
8. 2. 3. 2 Surse alimentare de vitamina E şi derivaţi ai acesteia
8. 2. 3. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina E şi derivaţii săi
8. 2. 3. 4 Implicarea vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente
în sănătatea organismului uman
8. 2. 3. 4. 1 Contribuţia vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente
la imunitatea organismului
8. 2. 3. 4. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei E
şi a derivaţilor săi din alimente asupra
metabolismului osos
8. 2. 3. 4. 3 Rolul vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente
în prevenirea cancerelor
8. 2. 3. 4. 4 Rolul vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente
în prevenirea altor boli
8. 2. 3. 4. 5 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale vitaminei E
din organism în prevenirea cancerelor
8. 2. 4 Vitamina K (antihemoragică) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 2. 4. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei K din alimente
8. 2. 4. 2 Surse alimentare de vitamina K
8. 2. 4. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina K
8. 2. 4. 4 Rolul vitaminei K din alimente în prevenţia
nutriţională a osteoporozei
8. 2. 4. 4. 1 Implicarea vitaminei K în prevenirea osteoporozei
8. 2. 4. 4. 2 Aspecte privind statutul vitaminei K şi capitalul osos
al organismului

8. 2. 4. 4. 3 Efectele unor studii de suplimentare nutriţională
în vitamina K asupra capitalului osos
8. 3 Vitamine hidrosolubile şi implicarea lor
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 1 Vitamina B1 (tiamina) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 1. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B1 din alimente
8. 3. 1. 2 Surse alimentare de vitamina B1
8. 3. 1. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B1
8. 3. 2 Vitamina B2 (riboflavina) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 2. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B2 din alimente
8. 3. 2. 2 Surse alimentare de vitamina B2
8. 3. 2. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B2
8. 3. 3 Vitamina B3 (niacina sau vitamina PP) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B3 din alimente
8. 3. 3. 2 Surse alimentare de vitamina B3
8. 3. 3. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B3
8. 3. 4 Vitamina B5 (acidul pantotenic) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 4. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B5 din alimente
8. 3. 4. 2 Surse alimentare de vitamina B5
8. 3. 4. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B5
8. 3. 5 Vitamina B6 (piridoxina) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 5. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B6 din alimente
8. 3. 5. 2 Surse alimentare de vitamina B6
8. 3. 5. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B6
8. 3. 5. 4 Influenţa vitaminei B6 din organism
asupra metabolismului osos
8. 3. 6 Vitamina B8 (biotina sau vitamina H) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 6. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B8 din alimente
8. 3. 6. 2 Surse alimentare de vitamina B8
8. 3. 6. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B8
8. 3. 7 Vitamina B9 (acidul folic şi folaţii) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 7. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B9 din alimente
8. 3. 7. 2 Surse alimentare de vitamina B9
8. 3. 7. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B9
8. 3. 7. 4 Influenţa vitaminei B9 din alimente asupra sănătăţii
8. 3. 7. 4. 1. Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei B9
asupra metabolismului osos
8. 3. 7. 4. 2. Rolul folaţilor în prevenirea cancerelor
8. 3. 7. 4. 2. 1 Date epidemiologice privind rolul folaţilor
în prevenirea cancerelor
8. 3. 7. 4. 2. 2 Rezultatele unor experimentări pe animale privind
rolul folaţilor în prevenirea cancerelor
8. 3. 7. 4. 2. 3 Rezultatele unor studii de intervenţie umană privind
rolul folaţilor în prevenirea cancerelor
8. 3. 7. 4. 2. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune
ale folaţilor din organism în prevenirea
cancerelor
8. 3. 7. 4. 2. 5 Alte efecte ale folaţilor asupra organismului uman
8. 3. 8 Vitamina B12 (ciancobalamina) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 8. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei B12 din alimente
8. 3. 8. 2 Surse alimentare de vitamina B12
8. 3. 8. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B12
8. 3. 8. 4 Influenţa vitaminei B12 din alimente
asupra stării de sănătate
8. 3. 9 Vitamina C (acidul ascorbic) şi implicarea ei
în alimentaţie şi sănătate
8. 3. 9. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
vitaminei C din alimente
8. 3. 9. 2 Stabilitate fizico - chimică a vitaminei C
din alimente
8. 3. 9. 3 Surse alimentare de vitamina C
8. 3. 9. 4 Rolul îndeplinit în organism de vitamina C
8. 3. 9. 5 Alte funcţii exercitate în organism de vitamina C
8. 3. 9. 6 Influenţa vitaminei C din alimente asupra sănătăţii
8. 3. 9. 6. 1 Contribuţia vitaminei C la imunitatea organismului
8. 3. 9. 6. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei C
asupra metabolismului osos
8. 3. 9. 6. 3 Rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor
8. 3. 9. 6. 3. 1 Date epidemiologice privind rolul vitaminei C
în prevenirea cancerelor
8. 3. 9. 6. 3. 2 Rezultatele unor experimentări pe animale privind
rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor
8. 3. 9. 6. 3. 3 Rezultatele unor studii de intervenţie umană privind
rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor
8. 3. 9. 6. 3. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune
ale vitaminei C din organism în
prevenirea cancerelor
8. 4 Alţi compuşi cu acţiune vitaminică din alimente
8. 4. 1 Vitamina P (Bioflavonoide)
8. 4. 2 Mezoinozitolul
8. 4. 3 L - Carnitina
8. 4. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa
L - carnitinei din alimente
8. 4. 3. 2 Rolul îndeplinit de L - carnitina din alimente
sau suplimente alimentare în organism
8. 4. 4 Acidul lipoic
8. 4. 5 Acidul orotic
8. 4. 6 Acidul pangamic (Vitamina B15)
8. 4. 7 Acidul p-amino benzoic (Vitamina H’)
8. 4. 8 Lecitina (fosfatidilcolina)
8. 5 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea vitaminelor în alimentaţie şi sănătate

9. Substanţele minerale, alimentaţia şi sănătatea
9. 1 Generalităţi privind substanţele minerale din alimente
9. 1. 1 Aspecte privind rolul substanţelor minerale în organism
9. 1. 2 Aspecte privind corecţia compoziţiei alimentelor
în substanţe minerale
9. 1. 3 Clasificarea substanţelor minerale din alimente
9. 2 Macroelementele şi importanţa lor în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 1 Calciul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 1. 1 Generalităţi privind calciul din alimente şi organismul uman
9. 2. 1. 2 Aporturile nutriţionale recomandate şi consumul de calciu
9. 2. 1. 3 Surse alimentare de calciu
9. 2. 1. 4 Aspecte privind biodisponibilitatea calciului
din diverse alimente în organism
9. 2. 1. 5 Rolul îndeplinit în organism de calciul din alimente
9. 2. 1. 6 Implicarea calciului din alimente în sănătatea organismului uman
9. 2. 1. 6. 1 Influenţa calciului din organism asupra
metabolismului osos şi a osteoporozei
9. 2. 1. 6. 2 Rolul calciului din organism în prevenirea cancerelor
9. 2. 1. 6. 2. 1 Câteva date epidemiologice relevante privind
implicarea calciului din organism
în prevenirea cancerelor
9. 2. 1. 6. 2. 2 Rezultate relevante în experimentări pe animale
privind implicarea calciului din organism
în prevenirea cancerelor
9. 2. 1. 6. 2. 3 Rezultate ale unor studii de intervenţie umană privind
implicarea calciului din organism în prevenirea
cancerelor
9. 2. 1. 6. 2. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune
ale calciului din organism
în prevenirea cancerelor
9. 2. 1. 6. 3 Rolul calciului din organism în prevenirea diabetului
9. 2. 1. 6. 4 Rolul calciului din organism în prevenirea
maladiilor cardiovasculare
9. 2. 1. 6. 5 Rolul calciului din organism în prevenirea obezităţii
9. 2. 1. 7 Concluzii privind importanţa calciului în alimentaţie
9. 2. 2 Fosforul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 2. 1 Generalităţi privind fosforul din alimente şi organismul uman
9. 2. 2. 2 Aporturile nutriţionale recomandate şi consumul de fosfor
9. 2. 2. 3 Surse alimentare de fosfor
9. 2. 2. 4 Rolul îndeplinit în organism de fosforul din alimente.
Factor limitativ pentru ecosistemele acvatice
9. 2. 2. 5 Câteva consideraţii privind interacţiunile nutriţionale
ale fosforului în organism
9. 2. 2. 6 Aspecte privind deficienţe ale fosforului în alimentaţie
9. 2. 2. 7 Scurtă analiză a fonomenului de hiperfosfatemie
în organism indus prin alimentaţie
9. 2. 2. 8 Cunoaşterea şi importanţa gestionării
homeostaziei fosforului în organism
9. 2. 2. 9 Câteva noutăţi privind rolul funcţional al
fosforului anorganic în organism
9. 2. 2. 10 Influenţa fosforului din alimente asupra
metabolismului osos
9. 2. 2. 11 Concluzii privind importanţa fosforului
în alimentaţie
9. 2. 3 Magneziul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 3. 1 Generalităţi privind magneziul din alimente
şi organismul uman
9. 2. 3. 2 Aporturile nutriţionale recomandate
şi consumul de magneziu
9. 2. 3. 3 Surse alimentare de magneziu
9. 2. 3. 4 Rolul îndeplinit în organism de magneziul din alimente
9. 2. 3. 5 Aspecte privind funcţiile celulare
ale magneziului în organism
9. 2. 3. 6 Aspecte privind efectele deficienţei în magneziului
din alimentaţie asupra organismului
9. 2. 3. 7 Câteva consideraţii privind interacţiunile nutriţionale
ale magneziului în organism
9. 2. 3. 8 Implicarea magneziului din alimente
în sănătatea organismului uman
9. 2. 3. 8. 1 Aspecte privind influenţa magneziului asupra
bolilor cardiovasculare
9. 2. 3. 8. 2 Influenţa magneziului din alimente asupra
metabolismului osos
9. 2. 3. 8. 3 Influenţa magneziului din alimente asupra
sindromului metabolic şi a diabetului
9. 2. 3. 8. 4 Rolul magneziului în prevenirea cancerelor
9. 2. 3. 9 Cunoaşterea şi importanţa gestionării homeostaziei
magneziului în organism
9. 2. 3. 10 Importanţa suplimentării magneziului în alimentaţie
9. 2. 3. 11 Concluzii privind importanţa magneziului în alimentaţie
9. 2. 4 Potasiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 4. 1 Generalităţi privind potasiul din alimente
şi organismul uman
9. 2. 4. 2 Aporturile nutriţionale de consum şi de securitate
alimentară pentru potasiu
9. 2. 4. 3 Surse alimentare de potasiu
9. 2. 4. 4 Rolul îndeplinit în organism de potasiul din alimente
9. 2. 4. 5 Câteva aspecte inedite privind mecanismele de reglare
a metabolismului potasiului în organism
9. 2. 4. 6 Noutăţi privind corelaţia dintre potasiu, sodiu şi
presiunea sanguină
9. 2. 4. 7 Aspecte privind implicarea potasiului
în metabolismul osos
9. 2. 4. 8 Concluzii privind importanţa potasiului
în alimentaţie
9. 2. 5 Sodiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 5. 1 Generalităţi privind sodiul din alimente
şi organismul uman
9. 2. 5. 2 Aporturile nutriţionale recomandate de sodiu
9. 2. 5. 3 Surse alimentare de sodiu
9. 2. 5. 4 Rolul îndeplinit în organism de sodiul din alimente
9. 2. 6 Clorul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 6. 1 Generalităţi privind clorul din alimente şi organismul uman
9. 2. 6. 2 Aspecte privind abuzul şi/sau lipsa de clor
din alimentaţie asupra stării de sănătate
9. 2. 6. 3 Surse alimentare de clor
9. 2. 6. 4 Rolul îndeplinit în organism de clorul din alimente
9. 2. 6. 5 Aspecte privind implicaţiile clorului din alimente
asupra sănătăţii organismului uman
9. 2. 7 Sulful şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 2. 7. 1 Generalităţi privind sulful din alimente şi organismul uman
9. 2. 7. 2 Surse alimentare de sulf
9. 2. 7. 3 Rolul îndeplinit de sulful din alimente în organism
9. 2. 7. 4 Câteva consideraţii privind influenţa sulful din alimente
asupra sănătăţii
9. 3 Microelementele şi importanţa lor în alimente şi sănătate
9. 3. 1 Fierul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 1. 1 Generalităţi privind fierul din alimente şi organismul uman
9. 3. 1. 2 Efectele carenţei sau excesului fierului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 1. 3 Surse alimentare de fier şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 1. 4 Rolul îndeplinit de fierul din alimente în organism
9. 3. 1. 5 Câteva consideraţii privind influenţa fierului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 2 Cromul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 2. 1 Generalităţi privind cromul din alimente şi organismul uman
9. 3. 2. 2 Efectele carenţei sau excesului cromului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 2. 3 Surse alimentare de crom
9. 3. 2. 4 Rolul îndeplinit de cromul din alimente în organism
9. 3. 2. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cromului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 3 Cobaltul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 3. 1 Generalităţi privind cobaltul din alimente şi organismul uman
9. 3. 3. 2 Efectele carenţei sau excesului cobaltului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 3. 3 Surse alimentare de cobalt
9. 3. 3. 4 Rolul îndeplinit de cobaltului din alimente în organism
9. 3. 3. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cobaltului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 4 Cuprul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 4. 1 Generalităţi privind cuprul din alimente şi organismul uman
9. 3. 4. 2 Efectele carenţei şi excesului cuprului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 4. 3 Surse alimentare de cupru şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 4. 4 Rolul îndeplinit de cuprul din alimente în organism
9. 3. 4. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cuprului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 5 Iodul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 5. 1 Generalităţi privind iodul din alimente şi organismul uman
9. 3. 5. 2 Efectele carenţei şi excesului iodului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 5. 3 Surse alimentare de iod şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 5. 4 Rolul îndeplinit de iodul din alimente în organism
9. 3. 5. 5 Câteva consideraţii privind influenţa iodului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 6 Zincul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 6. 1 Generalităţi privind zincul din alimente şi organismul uman
9. 3. 6. 2 Efectele carenţei şi excesului zincului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 6. 3 Surse alimentare de zinc şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 6. 4 Rolul îndeplinit de zincul din alimente în organism
9. 3. 6. 5 Câteva consideraţii privind influenţa zincului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 6. 5. 1 Contribuţia zincului la asigurarea potenţialului imunitar
9. 3. 6. 5. 2 Rolul zincului în prevenirea cancerelor
9. 3. 7 Seleniul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 7. 1 Generalităţi privind seleniul din alimente şi organismul uman
9. 3. 7. 2 Efectele carenţei şi excesului seleniului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 7. 3 Surse alimentare de seleniu şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 7. 4 Rolul îndeplinit de seleniul din alimente în organism
9. 3. 7. 5 Câteva consideraţii privind influenţa seleniului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 7. 5. 1 Contribuţia seleniului la asigurarea potenţialului imunitar
9. 3. 7. 5. 2 Contribuţia seleniului la prevenirea cancerelor
9. 3. 7. 5. 3 Incidenţa seleniului asupra cariilor dentare
9. 3. 7. 5. 4 Influenţa seleniului asupra maladiilor cardiovasculare
9. 3. 8 Manganul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 8. 1 Generalităţi privind manganul din alimente şi organismul uman
9. 3. 8. 2 Efectele carenţei şi excesului manganulului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 8. 3 Surse alimentare de mangan şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 8. 4 Rolul îndeplinit de manganul din alimente în organism
9. 3. 8. 5 Câteva consideraţii privind influenţa manganului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 9 Siliciul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 9. 1 Generalităţi privind siliciul din alimente şi organismul uman
9. 3. 9. 2 Efectele carenţei şi excesului siliciului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 9. 3 Surse alimentare de siliciu şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 9. 4 Rolul îndeplinit de siliciul din alimente în organism
9. 3. 9. 5 Câteva consideraţii privind influenţa siliciului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 10 Borul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 10. 1 Generalităţi privind borul din alimente
şi organismul uman
9. 3. 10. 2 Efectele carenţei şi excesului borului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 10. 3 Surse alimentare de bor şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 10. 4 Rolul îndeplinit de borul din alimente în organism
9. 3. 10. 5 Câteva consideraţii privind influenţa borului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 11 Fluorul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 11. 1 Generalităţi privind fluorul din alimente şi organismul uman
9. 3. 11. 2 Efectele carenţei şi excesului fluorului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 11. 3 Surse alimentare de fluor şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 11. 4 Rolul îndeplinit de fluorul din alimente în organism
9. 3. 11. 5 Câteva consideraţii privind influenţa fluorului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 12 Nichelul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 12. 1 Generalităţi privind nichelul din alimente şi organismul uman
9. 3. 12. 2 Efectele carenţei şi excesului nichelului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 12. 3 Surse alimentare de nichel şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 12. 4 Rolul îndeplinit de nichelul din alimente în organism
9. 3. 12. 5 Câteva consideraţii privind influenţa nichelului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 13 Vanadiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 13. 1 Generalităţi privind vanadiul din alimente şi organismul uman.
9. 3. 13. 2 Efectele carenţei şi excesului vanadiului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 13. 3 Surse alimentare de vanadiu şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 13. 4 Rolul îndeplinit de vanadiul din alimente în organism

9. 3. 13. 5 Câteva consideraţii privind influenţa vanadiului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 14 Staniul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 14. 1 Generalităţi privind staniul din alimente
şi organismul uman
9. 3. 14. 2 Efectele carenţei şi excesului staniului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 14. 3 Surse alimentare de staniu şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 14. 4 Aspecte privind mecanismul eletrochimic de trecere
a staniului din ambalaj în alimente
9. 3. 14. 5 Câteva consideraţii privind influenţa staniului
din alimente şi ambalaje asupra sănătăţii
9. 3. 15 Arsenul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate
9. 3. 15. 1 Generalităţi privind arsenul din alimente
şi organismul uman
9. 3. 15. 2 Efectele carenţei şi excesului arsenului din alimente
asupra sănătăţii
9. 3. 15. 3 Aspecte privind cinetica arsenului în organism
9. 3. 15. 4 Surse alimentare de arsen şi biodisponibilitatea acestora
9. 3. 15. 5 Rolul îndeplinit de arsenul din alimente în organism
9. 3. 15. 6 Câteva consideraţii privind influenţa arsenului din alimente
asupra sănătăţii. Aspecte ecotoxicologice
9. 3. 15. 6. 1 Câteva aspecte privind cinetica arsenului în mediul
înconjurător, efectele intoxicării şi metodele
de reducere a acesteia
9. 3. 15. 6. 2 Câteva aspecte privind originea şi biodisponibilitatea
arsenului în cazul afectării solului, a vieţuitoarelor
şi a organismului uman
9. 4 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea sărurilor minerale
în alimentaţie şi sănătate
10. Fibrele alimentare, alimentaţia şi sănătatea
10. 1 Generalităţi privind fibrele alimentare
10. 2 Clasificarea şi caracterizarea fibrelor alimentare
10. 3 Necesarul zilnic de fibre alimentare
10. 4 Surse alimentare de fibre
10. 4. 1 Surse alimentare convenţionale de fibre
10. 4. 2 Surse alimentare neconvenţionale de fibre
10. 4. 3 Factori care pot influenţa sursele alimentare de fibre
10. 5 Avantajele consumului zilnic de fibre alimentare
10. 6 Rolul fibrelor alimentare în organismul uman
10. 7 Influenţa fibrelor alimentare asupra sănătăţii
10. 7. 1 Influenţa benefică a fibrelor alimentare asupra digestiei
şi a inflamaţiei intestinale
10. 7. 2 Rolul fibrelor alimentare în prevenirea cancerelor
10. 7. 3 Aspecte privind fibrele alimentare şi metabolismul lipidic
10. 7. 3. 1 Aspecte privind unele date epidemiologice
asupra riscului cardiovascular indus
de lipsa de fibre în alimentaţia zilnică
10. 7. 3. 2. Aspecte privind influenţa fibrelor alimentare
asupra metabolismului colesterolului
şi lipoproteinelor
10. 7. 3. 3 Mecanismele de acţiune a fibrelor alimentare
asupra metabolismului lipidic
10. 7. 4 Influenţa glucidelor nedigestibile din alimentaţie
asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor
în organismul uman
10. 8 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind
implicarea fibrelor în alimentaţie şi sănătate
11. Fitomicronutrienţii, constituenţii extranutriţionali
din alimente. Influenţa lor asupra sănătăţii
11. 1 Clasificarea, caracterizarea, structura chimică şi proprietăţile generale
ale fitomicronutrienţilor din alimente
11. 1. 1 Principalele aspecte privind terpenoidele din alimente
11. 1. 1. 1 Definirea, clasificarea şi caracterizarea
terpenoidelor din alimente
11. 1. 1. 2 Proprietăţile generale şi structurile chimice
ale terpenoidelor din alimente
11. 1. 2 Principalele aspecte privind compuşii polifenolici din alimente
11. 1. 2. 1 Definirea, clasificarea, structurile chimice şi caracterizarea
compuşilor polifenolici din alimente
11. 1. 2. 2 Proprietăţile generale ale compuşilor fenolici din alimente
11. 1. 2. 3 Cazul particular al resveratrolului din alimente
şi din vinul roşu
11. 1. 3 Câteva aspecte generale privind alcaloizii din alimente
11. 1. 4 Câteva aspecte generale privind compuşii cu sulf din alimente
11. 1. 5 Câteva aspecte generale privind fitoestrogenii din alimente
11. 1. 6 Alţi fitomicronutrienţi semnalaţi în alimente
11. 1. 6. 1 Glutationul din alimente
11. 1. 6. 2 Ubichinona sau coenzima Q 10 din alimente
11. 2 Aspecte privind conţinuturile, sursele şi aporturile alimentare
de fitomicronutrienţi
11. 2. 1 Aspecte privind valorile publicate ale conţinuturilor în
fitomicronutrienţi din alimente
11. 2. 2 Aspecte privind valorile publicate ale consumurilor umane
de fitomicronutrienţi
11. 2. 3 Aspecte privind sursele alimentare
de fitomicronutrienţi
11. 2. 4 Aspecte privind consumul uman zilnic şi sursele
de polifenoli din alimente
11. 2. 4. 1 Aspecte privind consumul uman zilnic şi conţinuturile
din alimente în polifenoli specifici
11. 2. 4. 2 Câteva alimente bogate în polifenoli
11. 2. 5 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic
şi conţinuturile carotenoide din alimente
11. 2. 6 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic
şi conţinuturile de glucozinolaţi din alimente
11. 2. 7 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic
şi conţinuturile de fitosteroli din alimente
11. 2. 8 Aspecte privind sursele şi aporturile alimentare în
fitoestrogeni
11. 2. 8. 1 Aspecte privind aporturile alimentare în
izoflavone
11. 2. 8. 2 Aspecte privind aporturile alimentare în lignani

11. 2. 8. 3 Aspecte privind conţinuturile în fitoestrogeni din
suplimentele alimentare
11. 3 Aspecte privind prezenţa polifenolilor din alimente
în meniurile zilnice
11. 3. 1 Câteva aprecieri şi consideraţii privind cantitatea de polifenoli
din alimente necesară consumului zilnic
11. 3. 2 Aspecte privind variaţia consumului de polifenoli
din alimente de la un anotimp la altul
11. 3. 3 Câteva recomandări privind optimizarea meniurilor zilnice în scopul
asigurării necesarului în polifenoli al organismului
11. 3. 4 Câteva aprecieri privind importanţa culorii fitomicronutrienţilor din
alimente asupra sănătăţii organismului
11. 4 Principalii factori care influenţează variaţia conţinuturilor de
fitomicronutrienţi din alimente
11. 5 Aspecte privind biodisponibilitatea
fitomicronutrienţilor din alimente
11. 6 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra stării de sănătate a organismului uman
11. 6. 1 Generalităţi privind implicarea şi comportarea fitomicronutrienţilor
din alimente în starea de sănătate a organismului
11. 6. 1. 1 Aspecte introductive privind modurile de acţiune
ale fitomicronutrienţilor din alimente
în organism
11. 6. 1. 2 Aspecte privind principiile generale ale funcţionalităţii
fitomicronutrienţilor din alimente în organism
11. 6. 1. 2. 1 Aspecte privind acţiunile fizico - chimice benefice ale
fitomicronutrienţilor din alimente
şi efectele acestora
11. 6. 1. 2. 2 Aspecte privind efectele antibacteriene ale
fitomicronutrienţilor din alimente
11. 6. 1. 2. 3 Aspecte privind blocarea speciilor reactive ale
oxigenului sub acţiunea fitomicronutrienţilor din alimente
11. 6. 1. 3 Câteva precizări privind comportarea fitomicronutrienţilor
în microbiota intestinală şi efectele lor biologice şi fiziopatologice.
Cazul particular al polifenolilor
11. 6. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra unor stări fiziopatologice ale organismului
11. 6. 2. 1 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente în prevenirea aterosclerozei
11. 6. 2. 1. 1 Importanţa datelor epidemiologice referitoare
la implicarea fitomicronutrienţilor din
alimente în prevenirea aterosclerozei
11. 6. 2. 1. 2 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente asupra oxidării
lipoproteinelor de densitate mică (LDL)
11. 6. 2. 1. 3 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente
asupra funcţiei endoteliale
11. 6. 2. 1. 4 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente
asupra funcţiei plachetare
11. 6. 2. 1. 5 Aspecte privind implicarea fitosterolilor
în metabolismul lipidic
11. 6. 2. 1. 6 Aspecte privind implicarea altor fitomicronutrienţi
în metabolismul lipidic
11. 6. 2. 1. 7 Câteva concluzii privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente în prevenirea aterosclerozei
11. 6. 2. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente asupra patologiilor oculare
11. 6. 2. 3 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra funcţiilor cognitive, a bolilor degenerative
şi a memoriei
11. 6. 2. 3. 1 Influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra funcţiilor cognitive
şi a bolilor degenerative
11. 6. 2. 3. 2 Influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra memoriei
11. 6. 2. 3. 3 Câteva concluzii privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente asupra funcţiilor cognitive,
a bolilor degenerative şi a memoriei
11. 6. 2. 4 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente în prevenirea osteoporozei
11. 6. 2. 5 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente în prevenirea cancerelor
11. 6. 2. 5. 1 Aspecte privind efectele fitomicronutrienţilor din alimente
asupra mecanismelor şi funcţiilor biologice implicate
în cancerogeneză
11. 6. 2. 5. 2 Impactul real al fitomicronutrienţilor din alimente
în prevenirea cancerogenezei
11. 6. 2. 5. 3 Influenţa carotenoidelor din alimente
în prevenirea cancerelor
11. 6. 2. 5. 4 Influenţa compuşiilor specifici cruciferelor
din alimente în prevenirea cancerelor
11. 6. 2. 5. 5 Influenţa flavonoidelor din alimente
în prevenirea cancerelor
11. 6. 2. 5. 6 Influenţa fitoestrogenilor din alimente
în prevenirea cancerelor
11. 6. 2. 6 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra fenomenelor de sarcopenie, îmbătrânire şi denutriţie
11. 6. 2. 6. 1 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra fenomenului de sarcopenie
11. 6. 2. 6. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente
asupra îmbătrânirii şi denutriţiei
11. 6. 2. 6. 3 Fitomocronutrienţi din alimente recomandaţi în combaterea
denutriţiei proteinoenergetice
11. 6. 2. 7 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente asupra sănătăţii dentare
11. 6. 2. 8 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor
din alimente asupra pielii şi a extremităţilor
11. 6. 2. 9 Aspecte privind implicarea fitomicronutrienţilor
din alimente în activitatea sportivă
11. 6. 3 O revistă bibliografică privind riscurile şi beneficiile
unor fitomicronutrienţi din alimente asupra
sănătăţii organismului şi a menopauzei
11. 6. 3. 1 O analiză a referinţelor privind riscurile şi beneficiile
unor fitomicronutrienţi din alimente
11. 6. 3. 2 O analiză a referinţelor privind implicarea fitoestrogenilor
din alimente în procesul de menopauză
11. 7 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind importanţa fitomicronutrienţilor
din alimente şi implicarea lor în starea de sănătate

Partea a III-a - Aspecte privind consumatorul de produse alimentare
la confluenţa dintre axele fundamentale
alimentaţie - sănătate şi alimentaţie - plăcere

12. Ghid sumar pentru o alimentaţie sănătoasă. Piramida alimentară
şi procesarea culinară a alimentelor
12. 1 Obiectivele ghidului alimentar
12. 2 Reperele consumului zilnic şi săptămânal de alimente
12. 2. 1 Caracteristici generale privind reperele alimentare
12. 2. 2 Principalele criterii de alegere a alimentelor
12. 2. 2. 1 Consumul zilnic de legume şi fructe
12. 2. 2. 2 Consumul zilnic de pâine şi feculente
12. 2. 2. 3 Consumul zilnic de produse lactate
12. 2. 2. 4 Consumul zilnic al unor alimente de origine animală
12. 2. 2. 5 Consumul moderat al alimentelor bogate în grăsimi
12. 2. 2. 6 Consumul moderat al alimentele îndulcite cu zahăr
12. 2. 2. 7 Consumul zilnic şi optim de apă
12. 2. 2. 8 Consumul moderat al băuturilor nealcoolice
cu şi fără zahăr
12. 2. 2. 9 Consumul moderat al băuturilor alcoolice
fermentate şi distilate
12. 2. 2. 10 Limitarea maximă a consumului de sare
12. 3 Aspecte privind piramida alimentară
12. 4 Aspecte privind conservarea şi procesarea culinară a alimentelor la nivel casnic
şi în alimentaţia publică. Efectele gătitului asupra alimentelor
12. 4. 1 Aspecte privind conservarea alimentelor
12. 4. 1. 1 Aspecte privind conservarea alimentelor prin folosirea energiei frigorifice.
Importanţa frigiderului în conservarea alimentelor la nivel casnic
12. 4. 1. 2 Aspecte privind conservarea alimentelor
prin folosirea energiei termice
12. 4. 1. 3 Aspecte privind alte tehnici de conservare a alimentelor
12. 4. 1. 4 Cazul particular al conservării alimentelor prin afumare
12. 4. 1. 5 Aspecte privind durata de conservare a alimentelor perisabile
12. 4. 2 Aspecte privind procesarea culinară a alimentelor
12. 4. 2. 1 Noţiuni generale privind alegerea alimentelor
12. 4. 2. 2 Aspecte privind ingredientele pentru gătit
12. 4. 2. 2. 1 Aspecte privind grăsimile pentru gătit şi din
alimentele consumate
12. 4. 2. 2. 1. 1 Noţiuni generale privind corelaţia consum zilnic -
- sănătate - procesare culinară
asupra grăsimilor
12. 4. 2. 2. 1. 2 Aspecte privind grăsimile utilizate, recomandate
şi promovate la gătit
12. 4. 2. 2. 1. 3 Particularităţi privind anumite grăsimi
folosite la gătit
12. 4. 2. 2. 1. 4 Aspecte privind rezistenţa la gătit a grăsimilor
12. 4. 2. 2. 2 Aspecte privind sarea folosită la gătit
şi din alimentele consumate
12. 4. 2. 2. 3 Aspecte privind zahărul folosit la gătit
şi din alimentele consumate
12. 4. 2. 2. 3. 1 Noţiuni generale privind zaharurile folosite la gătit
şi din alimentele dulci
12. 4. 2. 2. 3. 2 Noţiuni generale privind corelaţia consum zilnic -
stare desănătate - procesare culinară
asupra zaharurilor
12. 4. 2. 2. 4 Aspecte privind folosirea altor ingrediente alimentare
12. 4. 2. 3 Vasele de gătit. Caracteristici, avantaje şi dezavantaje
12. 4. 2. 3. 1 Caracterizarea materialelor folosite
la confecţionarea vaselor de gătit
12. 4. 2. 3. 2 Caracterizarea vaselor şi ustensilelor de gătit
12. 4. 2. 4 Reguli sănătoase de procesare culinară
12. 4. 2. 5 Aspecte privind procedeele de procesare culinară (gătire)
12. 4. 2. 5. 1 Noţiuni generale privind procesarea culinară
12. 4. 2. 5. 2 Procedee recomandate de procesare culinară
12. 4. 2. 5. 2. 1 Gătirea în abur şi în pergament sau
folie antiadezivă
12. 4. 2. 5. 2. 2 Gătirea prin fierbere în apă clocotită
12. 4. 2. 5. 2. 3 Gătirea la cuptor sau prin rotisare
12. 4. 2. 5. 2. 4 Gătirea prin sotare
12. 4. 2. 5. 2. 5 Gătirea prin fierbere domoală
sau sotarea în sos
12. 4. 2. 5. 3 Cazul particular al procesării culinare
a alimentelor amidonoase
12. 4. 2. 5. 4 Procedee nerecomandate de procesare culinară.
Efectele prăjirii şi frigerii asupra alimentelor
12. 4. 3 Efectele gătitului asupra alimentelor
12. 4. 3. 1 Efectele procesării termice, în mediu umed şi uscat
asupra calităţii alimentelor
12. 4. 3. 2 Efectele comparative ale unor moduri de gătire
asupra calităţii alimentelor
12. 4. 3. 3 Aspecte privind efectele gătitului asupra macronutrienţilor,
micronutrienţilor şi fitomicrnutrienţilor
din alimente
12. 4. 3. 4 Aspecte privind afectarea nutrienţilor în procesul de gătire
în funcţie de natura alimentului. Cazul morcovulu
13. Tipologia consumatorilor. Portrete alimentare
13. 1 Consumatori ce preferă mesele în familie
13. 1. 1 Adepţi ai mâncărurilor gătite acceptate de membrii familiei
13. 1. 2 Adepţi ai meselor în familie datorate unui buget limitat
13. 2 Consumatori ce preferă mesele luate pe fugă
13. 2. 1 Adepţi ai unui sandwich la prânz
13. 2. 2 Adepţi ai fast - food
13. 2. 3 Adepţi ai săritului peste mese din lipsă de timp
13. 3 Consumatori ce preferă să mînânce consistent şi regulat
13. 3. 1 Adepţi ai îngurgitării lacome şi nepăsătoare
13. 3. 2 Adepţi ai servirii meselor la restaurant
13. 4 Consumatori cu anumite slăbiciuni şi obiceiuri alimentare
13. 4. 1 Adepţi ai petrecerilor în familie
13. 4. 2 Adepţi ai semipreparatelor din comerţ
13. 4. 3 Adepţi ai mezelurilor şi brânzeturilor
13. 4. 4 Adepţi ai alimentelor sărate de tip aperitiv
13. 4. 5 Adepţi ai consumului de băuturi alcoolice în timpul mesei
13. 4. 6 Adepţi ai bucătăriei exotice sau de origine străină
13. 5 Consumatori care şi-au impus anumite restricţii alimentare
13. 5. 1 Consumatori care nu acceptă anumite alimente
13. 5. 2 Consumatori care sunt în permanenţă la regim
13. 5. 3 Consumatori care mănâncă numai produse „bio”
13. 5. 4 Consumatori care sunt vegetarieni
13. 5. 5 Consumatori cu restricţii religioase
13. 5. 6 Consumatori îngrijoraţi de siguranţa alimentelor
13. 6 Consumatori care îşi ignoră conduita alimentară
13. 6. 1 Consumatori care nu gătesc niciodată
13. 6. 2 Consumatori care ronţăie câte ceva între mese
13. 6. 3 Consumatori cărora le este în permanenţă foame
13. 7 Consumatori cu atitudine diametral opusă faţă de mişcare
13. 7. 1 Adepţi ai sedentarismului
13. 7. 2 Adepţi ai sportului

14. Oenogastronomie nutriţională, hedonism şi obiceiuri alimentare.
Importanţa vinurilor şi a altor băuturi alcoolice
fermentate şi distilate în alimentaţie
14. 1 Noţiunea de oenogastronomie nutriţională
14. 1. 1 Definirea conceptului
14. 1. 2 Etapele unui meniu oenogastronomic complet
14. 1. 2. 1 Aperitivele şi asocierile reuşite cu vinuri
sau alte băuturi alcoolice
14. 1. 2. 2 Produsele acvatice şi vinurile adecvate
14. 1. 2. 3 Cărnurile şi vinurile de companie
14. 1. 2. 4 Garnituri din legume şi produse făinoase
şi amidonoase
14. 1. 2. 5 Vânaturile şi vinurile însoţitoare
14. 1. 2. 6 Brânzeturile şi marijul lor cu vinurile
14. 1. 2. 7 Deserturile şi vinurile lor pereche
14. 2 Noţiunea de hedonism şi rolul său în alimentaţie
14. 2. 1 Definirea noţiunii de hedonism
14. 2. 2 Corelaţia dintre hedonism şi oenogastronomie
14. 2. 3 Corelaţia dintre hedonism şi calitatea senzorială
a partenerilor oenogastronomici
14. 2. 4 Corelaţia dintre hedonism şi dorinţă.
Definirea plăcerii oenogastronomice
14. 2. 5 Alte corelaţii hedonice cu implicaţii alimentare
14. 3 Obiceiurile alimentare la confluenţa culturilor
nutriţională, gastronomică şi oenologică
14. 4 Consumul de băuturi alcoolice între necesitate şi risc
14. 4. 1 Definiri, diferenţieri şi recomandări privind
băuturi alcoolice
14. 4. 2 Băuturile alcoolice şi implicaţiile lor nutriţionale
14. 4. 2. 1 Efectele nocive ale consumului excesiv
de alcool
14. 4. 2. 1 Efectele benefice ale consumului moderat
de alcool

Partea a IV-a - Alimentele, alimentaţia şi nutriţia,
surse de sănătate a populaţiei

15. Noţiuni privind gestionarea alimentaţiei organismului uman sănătos în scopul
exercitării activităţilor cotidiene profesionale şi extraprofesionale

15.1. Influenţa alimentaţiei asupra perfomanţei intelectuale
15. 1. 1 Influenţa manipulărilor alimentare asupra performanţei intelectuale
15. 1. 1. 1 Influenţa consumului sau omiterii micului dejun
asupra perfomanţei intelectuale
15. 1. 1. 2 Influenţa servirii mesei de prânz
asupra perfomanţei intelectuale
15. 1. 1. 3 Influenţa servirii cinei asupra perfomanţei intelectuale
15. 1. 2 Efectele nutrienţilor din alimente asupra performanţei intelectuale
15. 1. 2. 1 Influenţa glucidelor din alimente asupra performanţei intelectuale
15. 1. 2. 2 Influenţa lipidelor din alimente asupra performanţei intelectuale
15. 1. 2. 3 Influenţa unor vitamine şi minerale din alimente
asupra performanţei intelectuale
15. 1. 2. 4 Influenţa alcoolului din băuturi asupra
performanţei intelectuale

15. 1. 2. 5 Influenţa cafeinei din băuturi şi alimente asupra
performanţei intelectuale
15. 1. 2. 6 Suplimentarea alimentaţiei cu ginseng, ginkgo biloba şi guarana
asupra performanţei intelectuale
15. 2 Influenţa alimentaţiei asupra vigilenţei
şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice
15. 2. 1 Influenţa meselor şi a nutrienţilor din alimente asupra
vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice
15. 2. 2 Influenţa triptofanului şi a tirozinei din alimente asupra
vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice
15. 2. 3 Influenţa cafeinei din alimente şi băuturi asupra
vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice
15. 2. 4 Influenţa unor nutrienţi din alimente şi a stării de disforie asupra
vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice
15. 2. 5 Influenţa alimentelor şi a lucrului în schimburi
asupra vigilenţei
15. 3 Influenţa alimentaţiei asupra comportamentelor individuale
15. 4 Concluzii privind gestionarea nutriţională a comportamentelor,
a dispoziţiei şi a funcţionării intelectuale
16. Noţiuni privind importanţa digestiei în alimentaţia umană
16. 1 Elemente referitoare la rolul şi funcţiile aparatului digestiv
şi importanţa sa în alimentaţia umană
16. 2 Noţiuni privind funcţia de digestie
şi importanţa ei în actul alimentar
16. 2. 1 Scurtă caracterizare a procesului de digestie
16. 2. 1. 1 Aspecte privind etapa mecanică a actului digestiv
16. 2. 1. 2 Aspecte privind etapa chimică a actului digestiv
16. 2. 1. 3 Aspecte privind absobţia şi transportul nutrienţilor
16. 2. 2 Rolul şi importanţa organelor anexe ale sistemului digestiv
16. 2. 2. 1 Rolul şi importanţa salivei în actul alimentar
16. 2. 2. 2 Rolul şi importanţa secreţiilor gastrice
în alimentaţie
16. 2. 2. 3 Rolul şi importanţa secreţiilor pancreatice
în alimentaţie
16. 2. 2. 4 Rolul şi importanţa bilei în alimenta
  PREZENTARE:
Lucrarea Bazele alimentaţiei şi sănătatea reprezintă o necesitate pentru lumea ştiinţifică şi academică ce activează în domeniul agroalimentar şi medical.
Obiectivele prioritare. Scopul acestui volum este, în realitate, o viziune ce cuprinde 3 obiective prioritare:
-Elaborarea unei strategii alimentare şi nutriţionale pe termen scurt, mediu şi lung care să integreze toate elementele fluxului tehnologic de la sol, apă şi sămânţă, procesare, condiţionare şi ambalare, până la alimentul distribuit şi ajuns pe masa consumatorului şi care să vizeze asigurarea şi garantarea unei reale securităţi alimentare şi nutriţionale în care preocuparea pentru siguranţa alimentară şi nutriţională să devină una permanentă şi majoră
-Elaborarea unui program naţional unic privind educaţia alimentară şi nutriţională a populaţiei
-Elaborarea de alimente destinate grupelor vulnerabile ale populaţiei.
Elementele de noutate corelate cu obiectivele prioritare. Abordarea problematicii bazelor alimentaţie corelată cu starea de sănătate se bazează pe un concept cu 5 grupe de elemente de noutate reflectate în cele 5 părţi ale cărţii:
-Partea I - Elemente introductive privind alimentele, alimentaţia, nutriţia şi sănătatea. Terminologie, clasificare, calitate, reflectă conceptul care stă la baza acestui edificiu, concretizat în:
oImportanţa limbajului. În scopul de a se înţelege, specialiştii din două domenii diferite de specialitate trebuie să îşi înţeleagă limbajul; în acest sens, pe lângă capitolul introductiv referitor la Termeni şi noţiuni cu care operează limbajul alimentelor, alimentaţiei, nutriţiei şi sănătăţii, la sfârşitul cărţii există un vocabular explicativ al tuturor termenilor medicali semnalaţi pe măsură ce se parcurge textul, ce are rolul de a permite o mai corectă înţelegere a acestuia , dar şi o însuşire mai temeinică a tuturor noţiunilor prezentate, întărind caracterul formativ asupra problematicii abordate asupra tuturor cititorilor.
oImportanţa clasificării alimentelor prin folosirea de criterii şi tipologii. La rândul lor, specialiştii din domeniul medical împreună cu publicul larg sunt familiarizaţi cu tipologiile şi criteriile de clasificare a alimentelor în capitolul 2 intitulat Clasificarea alimentelor. Criterii şi tipologii.
oImportanţa conceptului de calitate a alimentului. În capitolul 3 intitulat Calitatea alimentelor. Dimensiuni şi complexitate este evidenţiat , pe de - o parte caracterul polidimensional (calitatea nutriţională, calitatea igienică, calitatea senzorială şi cea estetică), iar pe de altă parte caracterul complex al calităţii alimentelor. Acest volum abordează calitatea nutriţională a alimentelor în integralitatea ei evidenţiind implicaţiile sale directe asupra stării de sănătate mai ales în partea a II-a a cărţii; la rândul său, calitatea senzorială a alimentelor este abordată într-un proiect separat deja menţionat mai înainte; în ceea ce priveşte calitatea igienică şi cea estetică acestea sunt succint abordate în partea a V-a a cărţii.
-Partea a II - a - Compoziţia chimică şi biologică a alimentelor. Rolul şi importanţa sa în alimentaţie şi sănătate, relevă fundaţia edificiului elaborat prin abordarea în capitole distincte a apei (în capitolul 4), a macronutrienţilor (glucide, lipide şi proteine în capitolele 5, 6 şi 7), a micronutrienţilor (vitamine şi săruri minerale, în capitolele 8 şi 9), a fibrelor alimentare (în capitolul 10) şi a fitomicronutrienţilor (în capitolul 11) din alimente:
oElementele identice comune ce contribuie la caracterul unitar. Fiecare capitol din partea a II -a a cărţii cuprinde elemente comune (prezentare şi răspândire, rolul îndeplinit în organism, necesarul nutriţional zilnic, surse alimentare, carenţa sau excesul în alimentaţia zilnică, influenţa asupra sănătăţii,...), dar abordează şi elemente particulare specifice fiecărei categorii de constituenţi nutriţionali (vezi subcap 4.6 la apă; subcap. 5.6 şi 5.7 la glucide; subcap 6.7, 6.8, 6.9 şi 6.10 la lipide; subcap 7.6, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12 şi 7.13 la proteine,...);
oFinalizarea fiecărui capitol cu câteva consideraţii şi aprecieri finale. Are rolul de a sintetiza întregul capitol prin evidenţierea elementelor de noutate care i - au îmbogăţit conţinutul.
-Partea a III - a - Aspecte privind consumatorul de produse alimentare la confluenţa dintre axele fundamentale alimentaţie - sănătate şi alimentaţie - plăcere, îl analizează pe beneficiarul edificiului. Acest beneficiar, consumatorul de produse alimentare, este poziţionat în aval şi în amonte de cele două axe fundamentale:
oPoziţionarea în aval a unui ghid sumar pentru o alimentaţie sănătoasă (obiective, repere, aspecte privind piramida alimentară, conservarea şi procesarea culinară a alimentelor la nivel casnic şi în alimentaţia publică şi efectele gătitului asupra alimentelor) oferă consumatorului recomandările specifice axei alimentaţie - sănătate (în capitolul 12);
oPoziţionarea în amonte a noţiunilor de oenogastronomie nutriţională şi de hedonism, referitoare la obiceiurile alimentare şi la consumul de băuturi alcoolice între necesitate şi risc, oferă consumatorului recomandările specifice axei alimentaţie - plăcere, dar care sunt în deplin acord cu axa alimentaţie - sănătate (în capitolul 14);
oPrezentarea consumatorului de produse alimentare într-o viziune obiectivă prin multitudinea de tipologii şi portrete expuse, prin asocierea acestora la elemente specifice celor două axe (în capitolul 13).
-Partea a IV - a - Alimentele, alimentaţia şi nutriţia, surse de sănătate a populaţiei reprezintă zidurile edificiului şi modul cum acesta influenţează beneficiarul; fiecare capitol din această parte a cărţii reprezintă un element de noutate pentru literatura română de specialitate, plecând de la situaţii normale şi progresând către situaţii complexe, cu însuşirea unor noţiuni importante ce vor permite înţelegerea şi explicarea tuturor aspectelor abordate:
oEvidenţierea alimentaţiei specifică situaţiilor normale. Sunt relevate în capitolul
15 intitulat Noţiuni privind gestionarea alimentaţiei organismului uman sănătos în scopul exercitării activităţilor cotidiene profesionale şi extraprofesionale.
oÎmbogăţirea cunoaşterii privind digestia alimentelor. Este analizată în capitolul 16 intitulat Noţiuni privind importanţa digestiei în alimentaţia umană.
oAtuurile gestionării eficiente a greutăţii corporale şi a menţinerii unei stări optime de sănătate. Pot fi însuşite din conţinutul capitolelor 17 (Aspecte privind reglarea apetitului şi prevenirea obezităţii), 18 (Aspecte privind matricea alimentară şi parametrii cu implicaţii nutriţionale ai alimentelor) 19 (Noţiuni sumare despre dietă şi regim alimentar. Tipuri de diete şi regimuri) şi 20 (Noţiuni privind asocierea alimentelor şi alcătuirea meniurilor).
oEvidenţierea alimentaţiei necesară în situaţiile speciale aflate la graniţa cu domeniul medical. Această problematică este amplu abordată în subcapitolul 19.4 şi în capitolul 21.
-Partea a V - a - Reglementări privind siguranţa şi securitatea alimentară, este acoperişul edificiului sau cadrul legislativ care protejează beneficiarul. Pe lângă actualizarea reglementărilor naţionale (în capitolul 22), europene şi internaţionale (în capitolul 23) referitoare la siguranţa şi securitatea alimentară, această parte detaliază noţiunile privind ingredientele, aditivii şi auxiliarii tehnologici din alimente cu implicaţiile acestora asupra sănătăţii umane (în capitolul 24); se finalizează cu aspecte privind importanţa etichetării şi a prezentării produselor alimentare pentru satisfacţia, securitatea şi siguranţa alimentară a consumatorilor (în capitolul 25).
-Concluzii finale şi recomandări generale. Acestea înglobează toate părţile şi capitolele cărţii, relevând anumite aprecieri critice şi chiar previziuni şi referinţe din literatura recentă străină şi română de specialitate.
-Referinţe bibliografice. Sunt în număr de câteva sute şi reprezintă o sursă foarte utilă de informare pentru ceilalţi specialişti din domeniul medical.
-Anexa 1 - Vocabularul termenilor de specialitate. Încearcă să releve caracterul informativ al cărţii, dar şi caracterul formativ prin însuşirea unor noţiuni ce permit dezvoltarea cunoaşterii în domeniul alimentaţiei, nutriţiei şi aş sănătăţii.
-Anexa 2 - Lista aditivilor alimentari. Este absolut necesară în orice lucrare de specialitate de acest gen.
-Anexa 3 - Compoziţia energetică a unor alimente. Poate fi utilizată la calcului valorii energetice a unor raţii alimentare , dar şi în alte scopuri practice.
Cartea Bazele alimentaţiei şi sănătatea va permite stabilirea unei punţi trainice de legătură între specialiştii din domeniul agroalimentar şi cei din domeniul nutriţional şi medical, astfel încât nutrim speranţa că obiectivele prioritare anterior menţionate vor deveni realitate în viitorul nu prea îndepărtat !
  PREFATA:
  CUVINTE CHEIE: