ENCICLOPEDIA ECONOMIEI RESURSELOR MINERALE DIN ROMÂNIA

  CUPRINS:
CUPRINS

Sectiunea I. GEOLOGIA RESURSELOR MINERALE (Stelian DITA) 21
CONSIDERATII GENERALE 25
1. STRUCTURA SI EVOLUTIA GEOLOGICA A ROMANIEI 45
1.1. Unitati precarpatice 48
1.1.1. Unitati eoproterozoice 48
1.1.1.1. Platforma Moldoveneasca 48
1.1.1.2. Platforma Sud-Dobrogeana 49
1.1.2. Unitati cadomiene 49
1.1.2.1. Masivul Central-Dobrogean 49
1.1.2.2. Platforma Valaha 50
1.1.3. Unitati hercinic-chimerice 50
1.1.3.1. Structurogenul Nord-Dobrogean 50
1.1.4. Cuverturi postchimerice 51
1.1.4.1. Depresiunea Predobrogeana 51
1.1.4.2. Bazinul Babadag 52
1.1.5. Platforma continentala a Marii Negre 52
1.2. Unitatile carpatice 52
1.2.1. Carpatii Orientali 52
1.2.1.1. Zona cristalino-mezozoica 53
1.2.1.2. Zona Flisului 57
1.2.1.3. Zona de molasa 57
1.2.1.4. Zona Transcarpatica 57
1.2.1.5. Zona Vulcanitelor Neogene 57
1.2.1.6. Depresiunile intramontane si vulcanitele bazaltice 58
1.2.2. Carpatii Meridionali 59
1.2.2.1. Autohtonul Danubian 59
1.2.2.2. Panza Getica 61
1.2.2.3. Panza de Severin 61
1.2.2.4. Zona de Solzi 61
1.2.2.5. Unitatile Supragetice 62
1.2.2.6. Magmatitele Laramice 62
1.2.2.7. Depresiunile Intramontane 62
1.2.2.8. Depresiunea Getica 63
1.2.2.9. Resurse naturale minerale 63
1.2.3. Muntii Apuseni 64
1.2.3.1. Muntii Apuseni de Nord 64
1.2.3.2. Muntii Apuseni de Sud 64
1.2.3.3. Resurse naturale minerale 65
1.2.4. Depresiunile interne si zonele adiacente 66
1.2.4.1. Depresiunea Transilvaniei 66
1.2.4.2. Resurse naturale minerale 67
1.2.5. Evolutia teritoriului Romaniei in Cuaternar 67

2. ZACAMINTE DE MINERALE UTILE 69
2.1. Zacaminte metalifere 70
2.1.1. Fierul si aliajele metalelor feroase 70
2.1.1.1. Fier (Fe) 70
2.1.1.2. Mangan (Mn) 74
2.1.1.3. Crom (Cr) 75
2.1.1.4. Nichel (Ni) 76
2.1.1.5. Cobalt (Co) 76
2.1.1.6. Molibdenul (Mo) 77
2.1.1.7. Wolfram (W) sau Tungsten 77
2.1.1.8. Titaniu (Ti) 78
2.1.1.9. Vanadiu (V) 78
2.1.2. Metale neferoase 79
2.1.2.1. Cupru (Cu) 79
2.1.2.2. Plumb (Pb) si Zinc (Zn) 81
2.1.2.3. Staniu (cositor) - Sn 83
2.1.2.4. Aluminiu (Al) 84
2.1.2.5. Bismut (Bi) 84
2.1.2.6. Magneziu (Mg) 85
2.1.2.7. Mercurul (Hg) 85
2.1.2.8. Arsenul (As) 86
2.1.2.9. Stibiu sau Antimoniu (Sb) 86
2.1.3. Metale pretioase 87
2.1.3.1. Aur (Au) 87
2.1.3.2. Argint (Ag) 91
2.1.3.3. Platina si metalele asociate (Os, Ir, Pa, Rh, Ru) 92
2.1.4. Metale radioactive 93
2.1.4.1. Uraniu si Radiu 93
2.1.4.2. Thoriu (Th) 94
2.1.5. Metale rare: tantal (Ta), niobiu (Nb), beriliu (Be), zircon (Zr), litiu (Li) 95
2.1.5.1. Tantalul si Niobinul 95
2.1.5.2. Beriliu (Be) sau Glucinul (Gl) 96
2.1.5.3. Zirconiu (Zr) 96
2.1.5.4. Litiu (Li) 96
2.1.6. Elemente minore (elemente urme, oligoelemente) 97
2.1.6.1. Germaniu (Ge) 97
2.1.6.2. Reniu (Re) 97
2.1.6.3. Cercetarea geologo-geofizica in domeniul zacamintelor metalifere 97
2.2. Zacaminte nemetalifere 100
2.3. Sarea si sarurile de potasiu si magneziu 103
2.4. Ape minerale 104

3. METODE SI MIJLOACE MODERNE DE CERCETARE GEOLOGICA 113
3.1. Cercetarea fundamentala 113
3.2. Prospectiunea 114
3.2.1. Prospectiunea preliminara 116
3.2.1.1. Prospectiuni de detaliu 117
3.2.2. Explorarea 117
3.2.2.1. Explorarea preliminara 117
3.2.2.2. Explorarea de detaliu 117
3.2.2.3. Prospectiuni si explorari pentru hidrocarburi 119
3.3. Activitati conexe de cercetare geologica 120
3.3.1. Activitatea de geofizica 120
3.3.1.1. Seismologia 121
3.3.1.2. Cercetari sesimice 121
3.3.1.3. Geologia de sonda pentru carbuni 121
3.3.2. Activitatea de geologie tehnica/inginereasca 122
3.3.3. Activitatea de hidrogeologie 124
3.3.4. Activitatea de geochimie 127
3.3.5. Activitatea de probare a zacamintelor minerale si analizele de laborator 131

4. INSTITUTII GEOLOGICE DIN ROMANIA 134
4.1. Universitati 134
4.1.1. Universitatea din Iasi 134
4.1.2. Universitatea din Bucuresti 135
4.1.3. Universitatea din Cluj 135
4.2. Institute geologice 136
4.2.1. Institutul Geologic al Romaniei (I.G.R.) 136
4.2.2. Institutul de Geodinamica „Sabba Stefanescu” 138
4.2.3. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - INCD - GEOECOMAR 140
4.2.4. Institutul National de Dezvoltare-Cercetare pentru Fizica Pamantului 141
4.3. Intreprinderi geologice 142
4.3.1. Prospectiuni S.A. 142
4.3.2. Trustul de Prospectiuni, Explorari si Deschideri de Mine Noi (T.P.E.D.M.N.) 150
4.3.3. Intreprinderea geologica de Prospectiuni pentru Substante Minerale Solide - I.G.P.S.M.S. 160
4.3.4. Intreprinderea de Prospectiuni Geologice-Geofizice - I.P.G.G., pentru hidrocarburi - I.P.G.G.H. 161
4.3.5. Intreprinderea de Prospectiuni Geologice-Geofizice - I.P.G.G. 162
4.3.6. S.C. FORADEX S.A. 164
4.3.7. Intreprinderea de Prospectiuni si Explorari geologice (I.P.E.G.) 170

5. MUZEE DE GEOLOGIE DIN ROMANIA 173
5.1. Muzeul Aurului din Brad 174
5.2. Muzeul de Mineralogie - Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca 174
5.3. Muzeul de Mineralogie Baia Mare 175
5.4. Muzeul National de Geologie 176
5.5. Muzeul National al Petrolului, Ploiesti 177

6. CONCLUZII 178
ANEXE 181
Enciclopedia Romaniei 181
Legea Minelor (scurte referiri) 188
PLANSE CU EXPONATE DIN MUZEE 190
BIBLIOGRAFIE 209

Sectiunea a II-a. ECONOMIA MINIERA (Dumitru FODOR) 215
1. SCURT ISTORIC ASUPRA EXPLOATARII RESURSELOR MINERALE PE TERITORIUL ROMANIEI 216
1.1. Inceputurile si dezvoltarea in timp a extragerii substantelor minerale utile pe teritoriul Romaniei 217
1.2. Situatia industriei miniere in perioada interbelica 242
1.3. Industria miniera in perioada refacerii economiei nationale 263

2. INDUSTRIA MINIERA IN ANII ECONOMIEI PLANIFICATE 265
2.1. Exploatarea zacamintelor de carbuni 270
2.1.1. Zacaminte de carbuni superiori 270
2.1.2. Zacaminte de lignit si carbune brun 283
2.2. Exploatarea zacamintelor de minereuri metalifere 292
2.3. Exploatarea zacamintelor de substante nemetalifere si roci utile 316
2.3.1. Probleme generale ale exploatarii si valorificarii substantelor nemetalifere 316
2.3.2. Exploatarea si valorificarea zacamintelor de sare 321
2.3.3. Exploatarea si valorificarea zacamintelor de roci utile 330
2.4. Investitii realizate si productii obtinute in industria miniera in anii economiei planificate 333
2.5. Cercetarea stiintifica si introducerea progresului tehnic in industria miniera 349
3. INDUSTRIA MINIERA LA SFARSITUL MILENIULUI II SI INCEPUTUL MILENIULUI III 371
3.1. Zacaminte cunoscute si aflate in exploatare la sfarsitul mileniului II 371
3.2. Organizarea activitatii miniere 374
3.3. Caracterizarea generala a zacamintelor si prezentarea metodelor de lucru 374
3.4 productii obtinute si subventionarea acestora 379
3.5. Restructurarea industriei miniere 383

DICTIONAR MINIMAL CU TERMENI DIN INDUSTRIA MINIERA A ROMANIEI 390
BIBLIOGRAFIE 394

Sectiunea a III-a. ECONOMIA PETROLULUI SI GAZELOR (Gheorghe BULIGA) 395
1. INTRODUCERE 396
2. REGLEMENTAREA LEGISLATIVA A ACTIVITATILOR PETRO-GAZIERE SI INSTITUTIILE IMPLICATE IN ELABORAREA REGLEMENTARILOR SI PUNEREA LOR IN APLICARE 403
2.1. Legea petrolului din 1895 403
2.2. Legea XII/1881 si foile legilor imperiale/1893 (pentru Transilvania) 405
2.3. Legea petrolului 1904 406
2.4. Legea minelor/petrolului 1924 408
2.4.1. Explorarea 410
2.4.2. Concesionarea terenurilor de prospectiune 411
2.4.3. Concesionarea terenurilor de explorare 411
2.4.4. Concesionarea terenurilor de exploatare 412
2.5. Legea minelor/petrolului 1929 416
2.6. Legea minelor/petrolului 1937 420
2.7. Legea petrolului 1995 433
2.8. Legea petrolului 2004 434

3. EVOLUTIA ORGANIZARII INDUSTRIEI PETROGAZIERE 436
3.1. Perioada de formare si afirmare a industriei de petrol din Romania 436
3.2. Perioada de avant a industriei petroliere (1906-1914/1916) si in anii primului razboi mondial: nasterea industriei gaziere 439
3.3. Petrolul romanesc intre cele doua razboaie mondiale 444
3.4. Realizarea infrastructurii petroliere romanesti moderne 451
3.5. Logistica industriei extractive de petrol si gaze in perioada 1970-1990 453
3.6. Organizarea industriei extractive a petrolului in anii 1981-1989 455
3.7. Organizarea industriei de petrol si gaze dupa anul 1990 459

4. GEOLOGIA PETROLULUI SI GAZELOR IN MARILE UNITATI STRUCTURALE DIN ROMANIA 466
4.1. Depresiunea Precarpatica 466
4.1.1. Zona flisului Carpatilor Orientali 470
4.1.2. Zona (subzona) neogena (miocena) din Moldova 475
4.1.3. Zona (subzona) mio-pliocena dintre raurile Buzau si Dambovita (zona cutelor diapire) 476
4.1.4. Depresiunea Getica 479
4.2. Platforma Moesica 486
4.3. Platforma Moldoveneasca 489
4.4. Depresiunea Barladului 498
4.5. Dobrogea de Nord si Depresiunea Predobrogeana 499
4.6. Platoul Continental al Marii Negre 507
4.7. Depresiunea Transilvaniei 508
4.8. Depresiunea Panonica 513

5. CERCETAREA GEOLOGICA PENTRU PETROL IN ROMANIA 529
5.1. Etapa primara 529
5.2. Etapa a II-a a cercetarii geologice romanesti pentru petrol 1901 (1895) - 1916 530
5.3. Cercetarea geologica pentru hidrocarburi in romania in perioada 1918-1944 531
5.4. Cercetarea geologica, pentru petrol dupa cel de al doilea razboi mondial 538
5.5. Cercetarea geologica pentru petrol in perioada post-nationalizare 539
5.6. Institute de cercetare geologica complexa 542
5.6.1. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectie 542
5.6.2. Institutul de Geodinamica „Sabba S. Stefanescu” al Academiei Romane 546
5.6.3. Institutul national de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GEOECOMAR 547
5.6.4. Prospectiuni S.A. 550

6. CERCETAREA SI PROIECTAREA GEOLOGO-TEHNOLOGICA PENTRU PETROL SI GAZE 551
6.1. Cerctarea petrolifera in cadrul institutului de cercetari si proiectari pentru petrol si gaze (I.C.P.P.P.G.) - Campina 551
6.2. Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Petrol S..C. PETROSTAR S.A. - Ploiesti 559
6.3. Cercetarea si proiectarea pentru rafinarii si petrochimie 561

7. INVATAMANTUL DE SPECIALITATE. ASOCIATII SI FUNDATII. CULTURA PROFESIONALA 563
7.1. Istoric 563
7.2. Scoala de maistri sondori de la Campina 565
7.3. Invatamantul superior de petrol si gaze 566
7.4. Invatamantul preuniversitar de petrol si gaze dupa reforma invatamantului din 1948 570
7.4.1. Grupul Scolar de Petrol Moreni 572
7.4.2. Grupul Scolar de Petrol si Chimie din Moinesti 572
7.4.3. Liceul Industrial de Petrol Teleajen 572
7.4.4. Grupul Scolar de Chimie (Liceul Industrial nr. 4) Ploiesti 573
7.4.5 . Liceul Industrial nr.1, Campina 573
7.5. Invatamantul preuniversitar de petrol si gaze dupa anul 2000 570
7.5.1. Colegiul Tehnic „Grigore Cobalcescu” din Moinesti 575
7.5.2. Grupul Scolar Industrial de Petrol Teleajen 575
7.5.3. Colegiul Tehnic „Lazar Edeleanu” din Ploiesti 576
7.5.4. Liceul Industrial de Petrol din Campina 576
7.6. Sistemul national de invatamant dupa 1990 577
7.7. Federatia Sindicatelor Libere si Independente (F.S.L.I. Petrom) 579
7.8. Federatia Sindicatelor „Gaz Romania” (F.S.G.R.) 579
7.9. Muzeul National al Petrolului 580
7.10. Federatia Patronala Petrol si Gaze 582
7.11. Asociatia ,,Societatea Inginerilor de Petrol si Gaze” (S.I.P.G.) 585
7.12. Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - ACFR 588
7.13. Fundatia „Ion Basgan” (fondata 1997) 592

8. FORAJUL SONDELOR 594
8.1. Tehnologia Forajului 594
8.2. Evolutia Forajului in Romania 600
8.3. S.C. Foraj Sonde S.A. - Targu Mures 611

9. INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE UTILAJE SI INSTALATII PETROLIERE 615
9.1. Fabricarea utilajelor si instalatiilor petroliere 615
9.2. Instalatii de foraj 618
9.2.1. Instalatii mobile 618
9.2.2. Instalatii de foraj fixe - montabile pe uscat - fabricate in Romania 620

10. EXTRACTIA TITEIULUI 623
10.1. Sisteme de extractie 623
10.1.1. Sistemul de extractie prin eruptie naturala 624
10.1.2. Eruptia artificiala (gaz-liftul) 626
10.1.3. Pompajul de adancime 627
10.2. Exploatarea/ extractia prin metode miniere 636
10.3. Evolutia productiei de titei a Romaniei 637

11. RAFINAREA 641
11.1. Istoric 641
11.2. Industria petrochimica romaneasca dupa anul 1944 646
11.3. Industria petrochimica dupa anul 1990 648
11.4. Tehnologia de procesare a titeiului - rafinarea 651
11.5. Materii prime si produse petrochimice 654

12. COMERCIALIZAREA PETROLULUI SI A PRODUSELOR PETROLIERE 659

13. COMERTUL EXTERIOR SI COOPERAREA INTERNATIONALA IN DOMENIUL PETROLULUI SI GAZELOR 664
3.1. Comertul cu titei si lampant. Primele firme cu capital strain in Romania 664
13.2. Cooperarea tehnico-stiintifica 668
13.3. Tehnologii importate, dupa cel de al doilea razboi mondial 672
13.4. Servicii exportate 674
13.5. Intreprinderi romanesti de comert exterior in domeniul petrolului 677

14. TRANSPORTUL TITEIULUI SI AL PRODUSELOR PETROLIERE PRIN CONDUCTE 683
14.1. Istoric 683
14.2. Transportul prin conducte dupa nationalizarea din anul 1948 688
14.3. Oil Terminal - Constanta 691
14.4. Midia Marine Terminal 697
14.5. UNICOM Oil Terminal - Port Bazinul Nou, Dana 54, Galati 697
14.6. Terminalul de produse petroliere Giurgiu 698

15. GAZELE NATURALE 699
15.1. Istoricul exploatarii gazului metan din Bazinul Transilvaniei 699
15.2. Extractia gazului metan 711
15.3. Principalele proprietati si calitatea gazelor 714
15.4. Uscarea gazelor 721
15.5. Presiunea gazelor naturale 723
15.6. Combustia gazelor 725

16. INMAGAZINAREA SUBTERANA A GAZELOR 730

17. TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE 733
17.1. Scurt istoric 733
17.2. Sistemul National de Transport Gaze Naturale (SNGN) 734

18. DISTRIBUTIA SI COMERCIALIZAREA GAZELOR NATURALE 738
18.1. Odorizarea gazelor 741
18.2. Masurarea debitelor de gaze 742

19. PIATA GAZELOR NATURALE 744
19.1. Structura pietei 744
19.2. Reglementari europene privind sectorul gazelor naturale 744
19.3. Codul Retelei 746
19.4. Comercializarea gazelor naturale si prestarea serviciilor de inmagazinare 748
19.5. Preturi si tarife pe piata gazelor naturale 748

20. OPERATORII PRINCIPALI DIN INDUSTRIA GAZIERA ROMANEASCA 751
20.1. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 751
20.2. PETROM 756
20.3. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 757
20.4. S.C. GDF Suez Gas de France (DISTRIGAZ Sud) 760
20.5. S.C. EON Gas - DISTRIGAZ Nord 762

ANEXE 763
Anexa 1. Volumul comertului exterior al Romaniei cu produse si echipamente petroliere 763
Anexa 2. Structura exportului romanesc de utilaje, echipamente si produse petroliere, in perioada 1960-1969 764
Anexa 3 765
Anexa 4. Exporturi/importuri conform sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor (SH) 767
Anexa 5 769
IN LOC DE CONCLUZII 770
BIBLIOGRAFIE 773
  PREZENTARE:
Enciclopedia face o trecere in revista a numarului mare de substante minerale utile aflate in subsolul romanesc si introduse in circuitul economic: unele exploatate din timpurile stravechi si pana astazi cum sunt piatra bruta, calcarul, piatra ornamentala, argila, sarea, aurul, argintul, cupru, mercurul, sulful etc., altele, a caror extractie tine de epoca moderna sau chiar de timpurile prezente: carbunii, petrolul si gazele aluminiu, manganul, cromul, nichelu, uraniu si metalele radioactive etc., dar fiecare dintre ele contribuind la dezvoltarea economica si sociala, in pas cu trebuintele timpului.
Enciclopedia noastra evidentiaza si preocuparea autoritatilor statului roman pentru pregatirea, in scoli medii si superioare, de specialisti capabili sa realizeze cercetarea geologica a subsolului tarii si apoi sa conduca exploatarea si valorificarea bogatiilor minerale descoperite. Drumul lung parcurs pentru a asigura necesarul de forta de munca cu calificare pentru toate activitatile de la cercetare, proiectare la executia tuturor activitatilor geologice/miniere/petroliere/miniere, a insemnat vointa politica, cheltuieli si determinare.
Enciclopedia noastra se adreseaza deopotriva specialistilor, profesorilor si cercetatorilor, studentilor, din sectoarele de specialitate, economistilor, juristilor, istoricilor si, mai ales decidentilor si tuturor celor care, cu dragoste de tara, cauta solutii pentru dezvoltarea economica viitoare.
  PREFATA:
PREFATA

Prezenta lucrare este unica in peisajul tehnic si cultural al Romaniei contemporane, rezultat al eforturilor noastre de o viata dedicata studiului si activitatilor de valorificare a bogatiilor subsolului romanesc.

In ultimii ani ne-am straduit ca, prin aceasta Enciclopedie, sa dezvelim edificiul tehnic in care sunt adunate informatii si cunostinte din neintrerupta lupta a omului cu el insusi si cu natura inconjuratoare pe drumul supravietuirii pe aceste meleaguri din vremurile preistorice si pana astazi. In lupta sa, Omul, a trebuit sa smulga scantei din piatra care-l inconjura si sa strabata prin negura ignorantei: din piatra sa confectioneze unelte, in piatra sa descopere metalele si cu focul prometeic sa invinga taria fierului si sa-l modeleze pentru a construi unelte rezistente
si arme infricosatoare.

Odata descoperit focul, cu el s-a aprins si flacara mintii omenesti. Prin sporirea continua a cunoasterii, miile de generatii au creat elemente de civilizatie materiala si spirituala, au imbogatit experienta cu observatii si cunostinte noi si au capatat invatatura, au inceput sa abstractizeze, sa intuiasca si sa inventeze, au sintetizat cunostintele, au creat si dezvoltat stiinta cu care au fost atinse culmile inalte ale civilizatiei de astazi si tot stiinta este chezasul principal al dainuirii omenirii.

Resursele naturale ale unei tari reprezinta o parte importanta a avutiei nationale, zestrea cu care popoarele au pornit la drum si si-au continuat existenta folosind aceste resurse carora, gratie instinctului si, apoi inteligentei, oamenii le-au sporit continuu valoarea.

Enciclopedia face o trecere in revista a numarului mare de substante minerale utile aflate in subsolul romanesc si introduse in circuitul economic: unele exploatate din timpurile stravechi si pana astazi cum sunt piatra bruta, calcarul, piatra ornamentala, argila, sarea, aurul, argintul, cupru, mercurul, sulful etc., altele, a caror extractie tine de epoca moderna sau chiar de timpurile prezente: carbunii, petrolul si gazele aluminiu, manganul, cromul, nichelu, uraniu si metalele radioactive etc., dar fiecare dintre ele contribuind la dezvoltarea economica si sociala, in pas cu trebuintele timpului.

Inca din antichitatea timpurie ocupatia de extractie a substantelor minerale a revenit unor oameni care cunosteau acele substante si erau dotati cu uneltele necesare pentru a le elibera din combinatiile in care se aflau - acestia erau minerii, iar locurile din care substantele erau extrase au fost denumite mine.

Alchimistii Evului mediu au studiat proprietatile fizice si chimice ale substantelor, au rafinat operatiunile metalurgice si au identificat noi procedee de separare a
substantelor din amestecurile minerale.

Epoca moderna a continuat perfectionarea metodelor de extractie miniera prin introducerea in subteran a masinilor si a dezvoltat capacitatile de extractie miniera si metalurgia la volume de prelucrare anterior nemaiintalnite. Epoca moderna, inseamna epoca revolutiei industriale in care marile capacitati de extractie si de prelucrare au nevoie de energie. Descoperirea masinii cu abur si a transportului pe calea ferata, dezvoltarea rapida a acestor industrii necesita nu numai mari cantitati de fier dar si mari cantitati de combustibili. Sursa energetica - aburul - la temperatura si entalpia necesara era greu de realizat numai cu lemne, din care cauza o noua sursa era necesara si aceasta sursa erau carbunii. In lume existau mari zacaminte de carbuni cu calitati superioare: putere calorica si rezistenta mecanica ridicata, cea ce recomanda carbunii nu numai pentru combustia in cazanele de abur dar si pentru realizarea cocsului metalurgic folosit la fabricarea otelurilor in cuptoare Martin.

Dupa anul 1860 in economia mondiala isi face simtita prezenta petrolul, mai intai extras si distilat in Principatele Romane (1857) si apoi in S.U.A. pentru a fi folosit la iluminat, iar odata cu aparitia motoarelor cu ardere interna, produse realizate din distilarea petrolului au devenit carburantii care le puneau in miscare.

De mai bine de 150 de ani febra petrolului, mai acuta decat febra aurului din epoca marilor descoperiri geografice, a cuprins intregul mapamond. Sfera de aplicabilitate a produselor realizabile din petrol a devenit atotcuprinzatoare, astfel ca in prezent nu exista om de pe planeta care intr-un fel sau altul sa nu foloseasca un produs cu originea in petrol.

Enciclopedia noastra evidentiaza si preocuparea autoritatilor statului roman pentru pregatirea, in scoli medii si superioare, de specialisti capabili sa realizeze cercetarea geologica a subsolului tarii si apoi sa conduca exploatarea si valorificarea bogatiilor minerale descoperite. Drumul lung parcurs pentru a asigura necesarul de forta de munca cu calificare pentru toate activitatile de la cercetare, proiectare la executia tuturor activitatilor geologice/miniere/petroliere/miniere, a insemnat vointa politica, cheltuieli si determinare.

Infiintarea de facultati in specialitatea mine-geologie la cele doua Universitati de la Iasi si Bucuresti, apoi in cele doua Scoli Politehnice de la Bucuresti si Timisoara si pana la reforma invatamantului din anul 1948 care a condus la infiintarea de Institute de profil cu grad universitar la Bucuresti/Petrosani/Ploiesti, infiintarea de licee industriale si scoli profesionale, Institute de cercetare si proiectare, deschiderea de mine si santiere petroliere noi cu mentinerea si dezvoltarea celor preexistente, dotarea acestora cu instalatii utilaje, sedii si personal au insemnat permanente eforturi investitionale, organizatorice, legislative si diplomatice, in conditii interne si internationale deosebit de dificile.

Cercetarea geologica a pus in evidenta faptul ca in subsolul Romaniei se afla numeroase zacaminte de talie mica/medie care de-a lungul timpului au asigurat economia nationala cu principalele substante minerale necesare si care in continuare ofera un potential de valorificare incomensurabil.

In acelasi timp exportul de produse miniere si petroliere a asigurat, in buna parte valuta necesara importurilor de utilaje si tehnologii pentru dezvoltarea industriei extractive si, mai ales, a industriilor prelucratoare, pentru promovarea intereselor statului roman in lume.

Economia geologica si extractiva din Romania dispune inca de un volum important de substante minerale, industrial exploatabile. O parte din zacamintele, in prezent aflate in exploatare, sunt zacaminte mature, care necesita o monitorizare tehnica permanenta si investitii pentru dezvoltarea de tehnologii capabile sa asigure continuarea exploatarii in conditii economice. Multe dintre resursele minerale sunt inca insuficient cercetate si, cu siguranta ca in viitor vor fi introduse in circuitul economic. Resursa cu potentialul economic cel mai ridicat si din ce in ce mai putin valorificata se gaseste in bogata experienta tehnica, tehnologica, organizatorica si legislativa acumulate de-a lungul secolelor de minerit; in nivelul stiintific, tehnic si de calificare ridicat al profesionistilor din domeniu, in infrastructura specifica completa si complexa existenta.

Consideram ca pentru cresterea aportului exploatarii resurselor minerale in PIB-ul Romaniei sunt necesare masuri de revizuire a legislatiei si reglementarilor domeniului, care sa impuna concesionarilor de perimetre miniere conditiile acceptate in practicile internationale, privind impartirea productiei si valoarea redeventelor, conditii de acces in perimetru cu despagubirea reala si prealabila a proprietarilor suprafetelor, controlul proprietarului resurselor (statul) asupra activitatii societatilor operatoare, pentru toate operatiunile geologo-tehnologice executate prin reorganizarea intarirea si profesionalizarea institutiilor de control in domeniu, garantii financiare privind exploatarea rationala a zacamintelor si protectia mediului ambiant, eliminarea discriminarii specialistilor romani privind accesul la activitatile de decizie de la toate nivelurile, responsabilizarea sociala a guvernantelor corporatiste fata de comunitatile in care isi desfasoara activitatea, fata de asociatiile profesionale si de caritate nationale si regionale etc.

Enciclopedia noastra se adreseaza deopotriva specialistilor, profesorilor si cercetatorilor, studentilor, din sectoarele de specialitate, economistilor, juristilor, istoricilor si, mai ales decidentilor si tuturor celor care, cu dragoste de tara, cauta solutii pentru dezvoltarea economica viitoare.

AUTORII
DESPRE AUTORI

Dr. ing. Gheorghe BULIGA este absolvent al Facultatii de Exploatarea Zacamintelor de Titei si Gaze de la Institutul de Petrol, Gaze si Geologie din Bucucresti, promotia 1966 si doctor in stiinte tehnice din anul 1985, conducator stiintific prof. dr docent. ing. Teodor Oroveanu - membru corespondent al Academiei Romane. A lucrat in domeniul exploatarii zacamintelor de hidrocarburi prin foraj la Intreprinderea de Foraj Carbunesti si la Intreprinderea de Foraj Bucuresti. In functia de sef de santier foraj a realizat cea mai adanca sonda de explorare din Iordania (1986- 1987). In calitate de inginer proiectant la IPROMIN - Bucuresti (1968-1974) a proiectat toate exploatarile de sare in solutie cu sonde din Romania. A facut parte din prima garnitura de directori care au deschis santierul de exploatare a minereului cuprifer de la Rosia-Poieni (1977-1980). Intre anii 1981 si 1982 a indeplinit functia de consilier la Institutul Central de Cercetari pentru Industria Extractiva si inginer proiectant gradul II la Institutul de Geologie-Geofizica (actualul Institut Geologic Al Romaniei), iar in perioada 1982-1990, cu intermitente, a indeplinit functiile de sef de serviciu/inginer principal in cadrul directiilor Foraj-Geologie si la directia Tehnica-Investitii din Ministerul Petrolului. In anul 1990 a fost numit director al Directiei Tehnice din Ministerul Petrolului si, ulterior, in cadrul Regiei Autonome a Petrolului (PETROM R.A.). Intre anii 1992 si 1994 a coordonat, in calitate de „project manager”, doua studii de consultanta, finantate de catre Banca Mondiala, privind „Evaluarea potentialului de hidrocarburi al Romaniei” (executat de firma Harms and Brady din Denver - S.UA) si „Evaluarea rezervelor de hidrocarburi si a nivelului practicilor de productie din Romania” (elaborat de catre firma INTERA-Bergerson - Colorado, S.U.A.). La inceputul anului 2005 a fost numit in functia de Presedinte al Agentiei Nationale de Resurse Minerale (cu rang de secretar de stat), institutie autonoma in coordonarea primului ministru, functie pe care a ocupat-o pana in luna noiembrie 2006, ulterior fiind numit vicepresedinte al Autoritatii de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (2006-2007). In paralel, ca profesor asociat la Universitatea „Petrol-Gaze“ din Ploiesti, a predat cursurile de „Managementul calitatii”, „Marketingul in industria de petrol si gaze”, „Metodologia cercetarii stiintifice” si cursul de „Hidraulica zacamintelor de hidrocarburi” A fost desemnat referent oficial la 17 teze de doctorat sustinute la Universitatea „Petrol-Gaze“ din Ploiesti, in domeniul Mine, Petrol si Gaze. A fost membru in Colegiul National al Cercetarii Stiintifice (1992-1998). A conferentiat la celebra universitate „Colorado School of Mines” din S.U.A. A participat cu comunicari stiintifice sau puncte de vedere la numeroase conferinte internationale (la Paris, pe tema perspectivelor industriei carbonifere mondiale, la Baku - „Perspectivele petrolului caspic“, in Romania - „Petrol si gaze la Marea Neagra“, la Washington D.C. - „Reducerea riscurilor de poluare cu deseuri miniere in bazinul Tisei” etc.) . A avut numeroase aparitii la televiziunile si posturile de radio nationale si locale (remarcabile aparitiile la emisiunile „Seniorii Petrolului Romanesc” de la televiziunea prahoveana „Prahova TV”). A elaborat peste 100 de proiecte si studii in domeniul substantelor minerale utile in calitate de „sef proiect”, a publicat peste 150 de articole stiintifice si de atitudine profesionala; este presedinte fondator al revistei lunare „Monitorul de Petrol si Gaze”, refondata in anul 2001; autor si coautor principal la 5 carti de specialitate in volum si la alte doua carti de cultura profesionala. Recompensat cu diplome si medalii ale unor prestigioase institutii stiintifice nationale si internationale. Este presedinte fondator al Asociatiei „Societatea Inginerilor din Petrol si Gaze”, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, membru al Academiei de Stiinte din New York, membru in Comitetul National Roman pentru Congresul Mondial al Petrolului, membru in Comitetul National Roman pentru Congresul Mondial al Energiei, membru al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma s.a.

Profesorul universitar dr. ing. Dumitru FODOR este absolvent al Institutului de Mine din Petrosani, promotia 1961. De la absolvirea facultatii activeaza in cadrul catedrelor de specialitate ale Institutului de Mine din Petrosani - astazi Universitatea din Petrosani - si in marile unitati productive din Valea Jiului, Oltenia si Muntii Apuseni. Face o serie de stagii si vizite de documentare in unitati de invatamant, cercetare, proiectare si productie din tara si strainatate, fapt ce i-a permis sa cunoasca foarte bine, in diferite etape, probleme majore ale mineritului din Romania si din multe tari ale lumii. Este un specialist de marca in domeniul extragerii si valorificarii zacamintelor de substante minerale utile, conducator de doctorat, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania. A elaborat, singur sau in colaborare, 25 de tratate, carti si manuale de specialitate si peste 200 de lucrari stiintifice, publicate in reviste de specialitate din tara si strainatate sau sustinute la sesiuni stiintifice si congrese nationale si internationale. Participa si sustine o serie de lucrari, reprezentand Romania, la congresele mondiale miniere de la Bucuresti, Istambul, New Delhi, Belgrad, Beijing, Madrid, Sofia, Las Vegas si Acapulco. A elaborat pentru industrie, pe baza de contract, peste 100 de lucrari stiintifice ale caror rezultate se regasesc in activitatea de proiectare si in cea productiva. A facut parte din colectivele de expertizare a studiilor si proiectelor de punere in exploatare a unor mari zacaminte din strainatate si de pe teritoriul Romaniei. A contribuit la pregatirea a peste 40 de promotii de ingineri in domeniul mineritului, iar in invatamantul superior a detinut o serie de functii de raspundere printre care si cea de rector, timp de 11 ani, la Institutul de Mine din Petrosani. In domeniul cercetarii proiectarii a detinut timp de 10 ani functia de sef al Comisiei de Materii Prime Minerale din cadrul Colegiului Consultativ pentru Cercetarea Aplicativa, Dezvoltare si Inovare din Romania. In aceasta calitate a coordonat la nivel national intreaga activitate de cercetare dezvoltare in domeniile: Geologie, Mine, Petrol si Gaze. Actualmente este seful Catedrei de Tehnica Miniera si Geologie a Universitatii din Petrosani, membru al Comisiei de Materii Prime Minerale din cadrul Colegiului Consultativ pentru Cercetarea Aplicativa si Dezvoltare, Presedintele Comitetului National Minier Roman si membru activ in Comitetul Mondial Minier.

Stelian DITA este diplomat al Facultatii de Geologie a Universitatii din Bucuresti (1954). Studii postuniversitare: „Prospectarea, explorarea si valorificarea zacamintelor minerale”, Sectia de inginerie Geologica si Geofizica (1979). Angajat la TPEDMN - Bucuresti (1954), a efectuat prospectiuni si explorari geologice: pentru minereuri feroase (mangan), in Sectorul Iacobeni - Vatra Dornei; pentru pegmatite cu muscovit si feldspati potasici; pentru mineralizatii de fier si mangan, in Sectorul Voineasa, Muntii Lotrului, si a pus in evidenta pegmatitele si micasisturile purtatoare de mice cu Li (litiu). In perioada 1963 - ianuarie 1968, a executat si indrumat activitatea geologica a lucrarilor de deschidere si pregatire a Sectorului Suvarov-Valea Mare-Moldova Noua, in vederea inceperii exploatarii. Dupa 1 ianuarie 1966 a continuat coordonarea activitatii geologice si din faza de exploatare, fiind detasat si numit seful serviciului geologic al I.M. Moldova Noua, pana la 1 ianuarie 1968. In anul 1968 a participat la un schimb de experienta in R.S. Iugoslavia. In perioada 1969-1973 a lucrat ca specialist in zona Cavallo - Departamentul Constantine, Algeria, in cadrul unui contract incheiat de GEOMIN cu SOMAREM, pentru minereuri neferoase, cupru in mod special. Din martie 1973 pana in septembrie 1991 si-a desfasurat activitatea in cadrul IGPSMS-IPGG (in prezent Prospectiuni S.A.). Din 1991 este pensionat. Este coautor al unor comunicari stiintifice, iar dupa pensionare a publicat articole in Anuarul IGR, Revista Minelor, Monitorul de Petrol si Gaze si Univers ingineresc. Este membru AGIR, membru al Societatii de Geologie din Romania si al Fundatiei „Ion Atanasiu”. In anul 2007 a primit „Diploma de onoare” si Medalia Jubiliara „Excelenta in Performanta”, cu ocazia a 150 de ani de industrie romaneasca de petrol.


ENCYCLOPEDIA OF THE ROMANIAN MINERAL RESOURCES ECONOMY

The book develops, in a surprising manner, the economic principles of the natural mineral resources. It redlines the personal thoughts of the authors in reference to the fact that the main factor governing the progress of any country rests foremost with the degree and logistics of using and selling it’s natural riches (resources), the determining factors being the legislation, social order and a constant effort in developing professional elites.

In the first section - The Economics of Geology, reputable geologist Stelian Dita, starts by presenting in a resolute manner the geological structures evolutions in Romania with regard to the structure descriptors of each large mineral resource. A special chapter is dedicated to the main mineral resources. Furthermore, a detailed analysis of the “minor elements” (oligoelements traces) is presented. The geology pertaining to nonmetallic rock formations, the so called “utile rocks and resources”, such as salt, Na. K, mineral water resources and therapeutic mud such as kaolin, all argils, sands, dens construction rocks, limestone, marble, coal, peat and crude oil is also presented. A special place is taken by the combustible resources, and a special chapter is dedicated to the modern ways of geological research. Chapter 4 of this section is an analysis of the institutions and entities involved in geological research and their relations with the decision factors.

Section II is dedicated to the mining industry and starts with mining engineering in Romania, as well as the history of these major activities from the old times up to the modern days. A special chapter is dedicated to the mining industry during the communist years and the planned economy era, analyzing resource engineering, exploitation technologies, in the coal industry, equipment and specific appliances utilized, difficulties and remedies, scientific organization, mining safety, ecology and the overall associated subjects pertaining to the field.

Section III refers to “the economics of oil and gas” in Romania starting from the oldest times. In a special chapter are examined the provisions of the laws issued by the Romanian state (Petroleum Law of 1895, 1904, 1924, 1929, 1937, 1942, 1995, 2004) . Organizational forms described have kept pace with the development of oil industry / gas in time, technical and technological developments and politics. The author Dr. Eng. George Buliga presents a special chapter on the geology of major oil provinces of Romania, namely: Carpathians Flysch Zone, Zone Miocene of Moldova, Area diapirs (myo-Pliocene) of Buzau rivers and Ialomita Depression tems, Moesian Platform, Moldavian Platform, Depression Barladului, North Dobrogea Depression Predobrogeana continental shelf of the Black Sea, the Transylvanian Basin, the Pannonian Basin, and makes a fairly detailed presentation of the main petro-gas geological structures and fields existent in Romania. He also analyses major research institutions, as well as their role and contribution to the discovery and enhancement of the oil and gas deposits, enlighting the high performance reached by the Romanian oil industry based on serious scientific research, and schools to prepare specialists able not only to operate in the fields of petro-gas perimeters, but also to build the technical infrastructure. Technicality and professional culture allowed the Romanian specialists and state authorities to export not only petrochemicals and machinery, equipment, but also know-how all over the world. As a conclusion, the following can be said: the new conditions created after 1990 in the Romanian petroleum and natural gas industry eludes to the idea that the country is trying to find it’s rhythm in today’s European and global context.
  CUVINTE CHEIE: