PIATA DE ENERGIE ELECTRICA

  CUPRINS:
1. INTRODUCERE 21
2. CONTEXTUL LEGISLATIV IN SPRIJINUL CREARII, DEZVOLTARII SI FUNCTIONARII PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA 26
2.1. Legislatia europeana 26
2.1.1. Directiva 92/1996/EC [19] 27
2.1.1.1. Obligatii de serviciu public 27
2.1.1.2. Capacitati de producere a energiei electrice 27
2.1.1.3. Operatorul de transport si sistem (OTS) 27
2.1.1.4. Operatorul de distributie 28
2.1.1.5. Separarea si transparenta inregistrarilor contabile 28
2.1.1.6. Organizarea accesului la sistem 28
2.1.1.7. Deschiderea pietei de energie electrica 28
2.1.1.8. Recuperarea costurilor esuate 28
2.1.1.9. Linii directe 29
2.1.2. Directiva 54/2003/EC [21] 29
2.1.2.1. Obligatii privind serviciul public si protectia consumatorilor 29
2.1.2.2. Monitorizarea sigurantei in alimentare 30
2.1.2.3. Reglementari tehnice 30
2.1.2.4. Producerea energiei electrice 30
2.1.2.5. Operatorul de transport si sistem (OTS) 31
2.1.2.6. Operatorul de distributie 31
2.1.2.7. Operator combinat 31
2.1.2.8. Organizarea accesului la retea 31
2.1.2.9. Deschiderea pietei 31
2.1.2.10. Autoritati de reglementare 32
2.1.3. Directiva 72/2009/EC [25], privind reguli comune ale pietei interne de energie electrica 32
2.1.3.1. Obligatii privind serviciul public si protectia consumatorilor 33
2.1.3.2. Promovarea cooperarii regionale 34
2.1.3.3. Producerea energiei electrice 34
2.1.3.4. Separarea sistemelor de transport si a operatorilor de transport si de sistem 34
2.1.3.5. Autoritati de reglementare 35
2.1.3.6. Agentia pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare in Domeniul Energiei 36
2.2. Consideratii privind unele prevederi ale directivelor UE referitoare la dezvoltarea pietei de energie electrica a ue si nationale 38
2.2.1. Separarea de proprietate a Operatorului de Transport si de Sistem (TSO)
2.2.2. Investitiile din terte tari in TSO 38
2.2.3. Regimul de exceptii pentru noi elemente de infrastructura de
transport realizate prin investitii private 38
2.2.4. Planificarea investitiilor in retelele de transport 39
2.2.5. Transparenta pietei 39
2.2.6. Functiile si independenta reglementatorilor nationali 39
2.2.7. Obligatiile de serviciu public 39
2.3. Legislatia nationala 39

3. ADMINISTRAREA PIETEI ANGRO DE ENERGIE ELECTRICA [1] 44
3.1. Administrarea pietei angro de energie electrica in conformitate cu vechiul Cod Comercial [1] 44
3.1.1. Piata Angro de energie electrica 47
3.1.1.1. Piata reglementata 47
3.1.1.2. Piata concurentiala 47
3.1.1.3. Piata SPOT 48
3.1.2. Tranzactiile pe Piata Angro de energie electrica 49
3.2. Administrarea Pietei Angro de energie electrica in conformitate cu noul Cod Comercial [1] 50
3.2.1. Contextul legislativ al noului Cod Comercial 50
3.2.2. Noua platforma de tranzactionare pentru Piata Angro de energie electrica 50
3.3. Reforma pietei de energie electrica 57

4. PIATA CONTRACTELOR BILATERALE 61
4.1. Piata contractelor bilaterale 61
4.1.1. Contracte de vanzare-cumparare 62
4.1.2. Contractele de optiune 63
4.1.3. Contracte reglementate pentru managementul congestiilor interne 63
4.1.4. Contracte de import si export de energie electrica 63
4.2. Piata centralizata a contractelor bilaterale - PCCB 64
4.2.1. Piata Centralizata pentru contracte bilaterale de energie electrica atribuite prin licitatie publica 64
4.2.1.1. Conditiile privind participarea la tranzactionare pe piata centralizata a contractelor bilaterale de energie electrica 66
4.2.1.2. Ofertarea, tranzactionarea si stabilirea pretului de adjudecare 67
4.2.2. Piata Centralizata pentru Contracte Bilaterale de energie electrica cu Negociere Continua - PCCB-NC 73
4.2.2.1. Ofertele initiatoare 77
4.2.2.2. Ofertele de raspuns 77
4.2.2.3. Garantia financiara de participare la licitatie 78
4.2.2.4. Inscrierea participantilor si organizarea licitatiilor 79
4.2.2.5. Desfasurarea sesiunilor de licitatie 80
4.2.2.5.1. Etapa de licitare 80
4.2.2.5.2. Etapa de negociere continua 80
4.2.2.5.3. Incheierea sesiunii de licitatie 80
4.2.3. Piata centralizata cu negociere dubla continua a contractelor bilaterale de energie electrica PC-OTC 84
4.2.4. Piata de energie electrica pentru clienti mari - PMC 91

5. PIATA PENTRU ZIUA URMATOARE - PZU [1] 94
5.1. Introducere 94
5.2. Modul de realizare a ofertelor 96
5.3. Calculul preturilor energiei electrice pe PZU 97
5.4. Procesul de ofertare pentru PZU 99
5.5. Procesul de ajustare (matching) pentru PZU 100
5.6. Programarea pe piata de energie electrica 101
5.7. Decontarea tranzactiilor pe Piata pentru Ziua Urmatoare 101
5.8. Modalitati de constituire a garantiilor 103
5.9. Direct Debit 105
5.10. Circuitul informational al PZU 106
5.11. Concluzii privind administrarea si functionarea PZU 107
6. PIATA DE ECHILIBRARE - PE [1] 110
6.1. Introducere 110
6.2. Procesul de tranzactionare si operare pe Piata de Echilibrare 113
6.3. Partile responsabile cu echilibrarea - PRE 116
6.4. Programarea energiei electrice pe Piata de Echilibrare 116
6.5. Decontarea dezechilibrelor pe Piata de Echilibrare 117
6.6. Selectarea Energiilor de Echilibrare 120
6.6.1. Selectarea Energiilor de Echilibrare corespunzatoare reglajului secundar 120
6.6.2. Selectarea Energiilor de Echilibrare corespunzatoare reglajului tertiar rapid 123
6.6.3. Selectarea Energiilor de Echilibrare corespunzatoare reglajului tertiar lent 127
6.7. Calculul cantitatilor de Energie de Echilibrare 133
6.8. Piata de Echilibrare si siguranta functionarii SEN 139
6.8.1. Realizarea echilibrului productie-consum in perioada 2000-2005, pe baza vechiului Cod Comercial 139
6.8.2. Realizarea echilibrului productie-consum dupa anul 2005, pe baza noului Cod Comercial 139
6.8.3. Echilibrarea productie-consum in contextul producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie 141

7. PIATA CENTRALIZATA A SERVICIILOR DE SISTEM TEHNOLOGICE - PCSST [1, 33, 58] 144
7.1. Serviciile de sistem 144
7.1.1. Introducere 144
7.1.2. Serviciul de Sistem 145
7.1.3. Calitatea serviciilor de sistem 146
7.1.4. Siguranta in functionare 146
7.2. Piata Centralizata a Serviciilor de Sistem Tehnologice (PCSST) 150
7.2.1. Prezentarea de serviciilor de sistem tehnologice 152
7.2.1.1. Introducere 152
7.2.1.2. Servicii Tehnologice de Sistem utilizate pentru a asigura stabilitatea frecventei 153
7.2.1.3. Rezerva de reglaj primar 153
7.2.1.4. Rezerva de reglaj secundar 154
7.2.1.5. Rezerva de reglaj tertiar rapid 154
7.2.1.6. Rezerva de reglaj tertiar lent 154
7.2.1.7. Serviciile Tehnologice de Sistem utilizate pentru a asigura stabilitatea tensiunii 154
7.2.1.8. Servicii Tehnologice de Sistem utilizate pentru a asigura restaurarea functionarii SEN la ramanerea fara tensiune, in cazul unor avarii extinse sau al unui colaps de sistem 155
7.2.2. Asigurarea serviciilor tehnologice de sistem 155
7.2.2.1. Introducere 155
7.2.2.2. Reglajul primar de frecventa 156
7.2.2.3. Reglajul secundar frecventa-putere 158
7.2.2.4. Asigurarea rezervei de putere activa 159
7.2.2.5. Asigurarea puterii reactive in banda secundara de reglaj a tensiunii 160
7.2.2.6. Asigurarea restaurarii SEN 161
7.2.2.7. Indicatorii de concentrare pe piata serviciilor de sistem tehnologice 162
7.3. Servicii de sistem functionale 163
7.3.1. Introducere 163
7.3.2. Conducerea operativa prin dispecer a SEN 163
7.3.2.1. Introducere 163
7.3.2.2. Structura conducerii operative prin dispecer a SEN 164
7.3.2.3. Informatii necesare pentru activitatea de conducere operativa 179

8. PIATA DE ALOCARE A CAPACITATILOR DE INTERCONEXIUNE INTERNATIONALA 180
8.1. Introducere 180
8.2. Caracteristicile Pietei de alocare a capacitatilor de transport 181
8.3. Licitatia pentru alocarea capacitatii de interconexiune 181
8.4. Licitatia pe termen lung (anuala si lunara), de capacitate pe liniile de interconexiune 184
8.4.1. Etapele de desfasurare a licitatiei pe termen lung 184
8.4.1.1. Determinarea si publicarea capacitatii disponibile de interconexiune 184
8.4.1.2. Elaborarea, transmiterea si depunerea ofertelor 184
8.4.1.3. Alocarea capacitatilor 185
8.4.1.4. Publicarea rezultatelor 186
8.4.2. Transferul capacitatii castigate in urma licitatiilor anuale si lunare 186
8.4.3. Licitatiile zilnice si intrazilnice de capacitate pe liniile de interconexiune 187
8.4.4. Etape de desfasurare a licitatiilor zilnice si intrazilnice de capacitate pe liniile de interconexiune 187
8.4.5. Particularitati ale pietei de alocare de capacitate pe liniile de interconexiune a SEN cu sistemele vecine 191

9. PIATA CERTIFICATELOR VERZI - PCV [1] 193
9.1. Energia verde 193
9.2. Legislatia europeana si nationala privind promovarea productiei de energie electrica din resurse regenerabile (E-RSE) si functionarea PCV 194
9.2.1. Cadrul legislativ european 194
9.2.2. Cadrului legislativ national 199
9.2.2.1. Legislatia primara 199
9.2.2.2. Legislatia secundara 207
9.2.3. Administrarea si functionarea PCV 210
9.2.4. Productia de energie electrica din SRE 218

10. PIATA DE CAPACITATI 221
10.1. Introducere 221
10.2. Piata de capacitati in SEN 222
10.3. Piata de capacitati la nivel regional 222

11. PIATA INTRAZILNICA 226
11.1. Introducere 226
11.2. Regulamentul de organizare si functionare PI 226
11.3. Planul de actiune privind lansare, extinderea si evolutia pietei Intrazilnice de energie electrica pentru anii 2011 - 2012 227
11.4. Ghidul participantului la Piata Intrazilnica 228
11.5. Procedura privind functionare a Pietei Intrazilnice de energie electrica [31] 229
11.5.1. Documente de referinta 230
11.5.2. Tipuri de oferte 230
11.5.3. Formatul ofertelor 231
11.5.4. Introducerea ofertelor in sistemul de tranzactionare al PI 231
11.5.5. Organizarea si desfasurarea sesiunilor de tranzactionare 232
11.5.5.1. Organizarea sesiunilor de tranzactionare 232
11.5.5.2. Desfasurarea sesiunilor de tranzactionare 233
11.6. Realizari pe piata Intrazilnica [12] 236

12. PIATA EUROPEANA DE ENERGIE ELECTRICA 237
12.1. Platforme de tranzactionare a energiei electrice in Europa 237
12.1.1. Piata scandinava a energiei electrice 237
12.1.2. Piata daneza a energiei electrice 237
12.1.3. Piata finlandeza de energie electrica 239
12.1.4. Piata norvegiana de energie electrica 240
12.1.5. Piata suedeza de energie electrica 240
12.1.6. Piata franceza de energie electrica 241
12.1.7. Piata germana de energie electrica 242
12.1.8. Piata austriaca de energie electrica 246
12.1.9. Piata ceha de energie electrica 246
12.1.10. Piata italiana de energie electrica 248
12.2. Rezultate pe piata europeana de energie electrica si evolutia preturilor la energia electrica 251

13. BURSA DE ENERGIE ELECTRICA 268
13.1. Bursa de energie electrica romaneasca 268
13.2. Bursa financiara pe piata de energie 270
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 274
  PREZENTARE:
Pret vechi 60 lei - Pret redus 30 lei

CUVANT INAINTE

Transformarile majore pe care le-a cunoscut sectorul energiei electrice in ultimii 20 ani au condus la trecerea de la o constructie de tip monopol la o structura concurentiala in care energia electrica este considerata ca o marfa cu caracteristici speciale. In mod firesc a inceput constructia unei piete de energie electrica destinata sa implementeze legile de piata in acest domeniu. Stabilirea modelului de piata si a platformelor de tranzactionare au facut subiectul unor ample discutii intre specialisti, luand in considerare aspecte specifice sistemului energetic din Romania dar si obiectivul pe termen lung al conectarii in piata unica europeana. Modelele de piata si platformele de tranzactionare elaborate au suferit perfectionari continue, eliminand unele disfunctionalitati aparute pe parcursul aplicarii practice, astfel ca in prezent piata de energie electrica este functionala iar operatorii de piata sunt dotati cu toate instrumentele informatice necesare derularii diferitelor procese de pe piata.

Doi remarcabili specialisti din sectorul energetic, cu o bogata activitate in acest domeniu dar si cu importanta experienta didactica si-au unit fortele pentru a scrie o lucrare in care sa fie prezentate in mod clar, concret si aprofundat principalele legi care guverneaza piata de energie electrica, tipurile de instrumente dezvoltate pentru a asigura functionalitatea pietei, conditiile pentru asigurarea securitatii in functionarea sistemului energetic dar si a obiectivelor economice. Implicarea directa a autorilor lucrarii in dezvoltarea conceptelor tehnice si economice ale pietei de energie electrica, cunoscuta si prin lucrarile elaborate in acest domeniu in anii anteriori, cunoasterea profunda a mecanismelor actuale ale pietei de energie electrica dar si a implicatiilor acestor mecanisme asupra functionarii sistemului energetic au permis elaborarea unei lucrari de anvergura, cu analiza atenta a legitatilor fiecareia dintre pietele actuale de energie electrica, a obiectivelor acestora, a marimilor de influenta precum si a elementelor necesare asigurarii unei functionari corecte a pietei. Sunt analizate cu competenta problemele specifice pietelor functionale din Romania:

- piata pentru ziua urmatoare (PZU);
- piata contractelor bilaterale;
- piata de echilibrare (PE);
- piata serviciilor de sistem;
- piata de alocare a capacitatilor transfrontiera;
- piata de capacitati;
- piata certificatelor verzi;
- piata intrazilnica.

Dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cu problemele specifice acestora a impus elaborarea unor mecanisme, pe baza legilor pietei, pentru ca acestea sa poata intra pe piata concurentiala. Mecanismul certificatelor verzi, cu avantajele pentru realizarea obiectivelor privind sursele regenerabile dar si implicatiile negative asupra pretului energiei electrice si deci asupra competitivitatii industriei nationale pe plan global, este tratat in profunzime, corelat cu legislatia in vigoare si cu tendintele pe plan european.

De asemenea, sunt analizate problemele specifice actuale ale pietei de instrumente financiare derivate cu activ suport energia electrica. Un interes deosebit in cadrul lucrarii il prezinta analiza in detaliu a problemelor legate de realizarea obiectivului de integrare a pietelor, pentru inceput in piete regionale, si apoi in piata unica europeana. In acest sens, o cunoastere in detaliu a legislatiei europene in domeniu si a prevederilor specifice permite autorilor sublinierea unor concepte deosebit de utile pentru elaborarea pasilor viitori in dezvoltarea pietei. Functionarea eficienta a pietei si realizarea obiectivelor preconizate necesita specialisti, cu profunde cunostinte tehnice, economice, financiare si juridice.

Experienta altor tari din Europa privind functionarea pietelor de energie electrica este un bun prilej pentru cititori pentru a cunoaste modul in care s-au dezvoltat diferitele piete de energie electrica, a problemelor cu care s-au confruntat si mai ales a diferentelor care vor trebui atenuate pentru a realiza cuplarea pietelor nationale in piata unica europeana.

Lucrarea realizata de cei doi autori este bazata pe o cunoastere profunda a mecanismelor de piata, a pasilor parcursi de piata de energie electrica din Romania, a preocuparilor si realizarilor in domeniu pe plan international si, mai ales, cuprinde idei si contributii proprii, reiesite din ampla experienta si implicare in problemele specifice sistemului energetic.

Prin bogatia datelor cuprinse, printr-o analiza clara si concreta a problemelor pietelor de energie electrica, lucrarea poate fi deosebit de utila studentilor, masteranzilor, doctoranzilor, tuturor specialistilor din sistemul electroenergetic dar si celor care doresc sa inteleaga mecanismele specifice ale pietelor de energie electrica.

Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV
Membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania,
Presedintele Sectiei de Energetica

DESPRE AUTORI

Prof. dr. ing. Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, Sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.

Activitate profesionala. A inceput activitatea in anul 1968 ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj din Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia-Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972. In perioada 1972-1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari
(4 grupuri de 330 MW), Turceni (8 grupuri de 330 M W), si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975-1989. calitate de director general si director tehnic. Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990-1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991-1993), presedinte-director general la RENEL Bucuresti (1993-1995), director general (1995-2005) si director tehnic (2005-2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (oct 2004-martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte si membru CA la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.

Activitate didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997 in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea (1997-2001), apoi profesor universitar (2001-2014), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei“. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica, Universitatea din Petrosani, predand cursurile ,,Partea electrica a centralelor electrice si ,,Piata de energie electrica“ . In perioada 2005-2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul „Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica“. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Centrul de Formare Profesionala - Perfect Service, predand cursurile: ,,Piata de energie electrica“ si ,,Legislatie europeana si nationala pentru sistemele energetice“.

Activitate stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 12 carti si peste 180 de articole in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract/grant sau lucrari de cercetare/dezvoltare/modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). Este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozioanelor de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991-2014. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru probleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultrasupracritici; centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru a colectivul de specialisti pentru realizarea Studiului ,,Energetica in Tranzitie - 2050“ pentru Uniunea Europena, in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii). In cadrul activitatii culturale, ca presedinte a Asociatiei ,,Cincisenii’’ a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara ,,Floare mandra de Cincis“, Concursuri de colinzi etc, din judetul Hunedoara.

Activitate manageriala, internationala si sociala.In cadrul activitatii manageriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general sau director adjunct la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al consiliilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comitetului interparlamentar Romania-China; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial
al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Business ,,Area Generation” Eurelectric - Bruselles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii); presedinte executiv si membru al Comitetului Executiv al EUREL - Bruxelles etc.

Conf. dr. ing. Nicolae COROIU s-a nascut in localitatea Campani de Jos, jud. Bihor, la data de 16 noiembrie 1955. In perioada 1970-1975 a urmat cursurile Liceului Industrial Constructii de Masini din Oradea, specialitatea Masini si Aparate Electrice, dupa care a urmat cursurile Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timisoara, specialitatea Energetica, pe care le-a absolvit in anul 1981.

Activitate profesionala. A inceput activitatea profesionala in anul 1981 la Intreprinderea Mecanica „Petru Groza“ din Stei (Petru Groza). In perioada 1990-1997 a fost adjunct sef centru, respectiv sef centru la CIT Stei. Din 1997 pana in 2000 a fost director adjunct exploatare la SD Oradea. Intre 2000 si 2004 a fost director la SD Oradea, respectiv director la EDFEE Oradea si SDFEE Oradea. Intre anii 2004 si 2007 a fost director general la S.C. Electrica S.A.- Bucuresti. In activitatea profesionala, a participat direct sau a coordonat proiecte importante privind modernizari la masini-unelte, echipamente si statii electrice, la sistemele informatice de gestionare a resurselor, la sistemele de calitate, mediu si securitate, iar o preocupare importanta a fost aceea de a creste eficienta energetica prin masuri de reducere a consumului de energie electrica. In anul 1982 a montat primele panouri solare pentru preparat apa calda menajera la I.M.OR. „Dr. Petru Groza“. A realizat intr-un colectiv multidisciplinar primele schimbatoare de caldura cu tuburi termice. De asemenea, a participat la modernizarea masinilor-unelte folosind motoare de curent continuu comandate cu variatoare electronice, comenzi cu motoare pas cu pas, masini cu comanda numerica. In anul 1998, la S.D. Oradea, impreuna cu membrii colectivului tehnic si cu suportul UE, a realizat aplicatia de la Varciorog - Bihor pe Valea Surducelului. Prima gospodarie a fost alimentata cu energie electrica dintr-o sursa mixta: turbina eoliana, panouri fotovoltaice, panouri termice solare pentru incalzirea apei menajere (cca. 1100 kWhan). A doua gospodarie a fost alimentata dintr-o sursa formata numai din panouri fotovoltaice cu un consum de circa 400 kWh/an. A realizat in premiera in Romania prima linie electrica aeriana cu conductor izolat si, de asemenea, prima linie de medie tensiune cu conductor torsadat. A introdus pentru prima oara in Europa separatoarele in linia electrica aeriana. Alte realizari au fost:
- promovarea in instalatiile electrice a intreruptoarelor cu SF6 de inalta tensiune (prima statie electrica echipata a fost statia Varfurile 110/20 KV);
- introducerea in instalatiile electrice de medie tensiune a intreruptoarelor in SF6 si in vid;
- montarea in instalatiile electrice de inalta si medie tensiune a descarcatoarelor cu oxid de zinc;
- folosirea izolatoarelor compozit la liniile electrice aeriene de 110 kV;
- realizarea primelor statii electrice telecomandate de la treapta operativa de dispecer;
- trecerea la noua generatie de protectii digitale;
- modernizarea statiilor electrice de transformare si distributie prin aplicarea solutiilor constructive modulare.

In perioada 2004-2007, in cadrul structurii S.C. Electrica S.A. - Bucuresti a infiintat departamentul de dezvoltare a afacerii, unde a pregatit proiectele pentru energie eoliana si biomasa. A coordonat procesul de privatizare in filialele de distributie, introducerea procedurilor de piata de energie, sistemele de gestiune a resurselor de tip SAP, masurari de DMS-SCADA, EMS - masurarea online a energiei electrice, separarea distributiei de furnizare etc.

Activitate didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997 ca sef de lucrari la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea. In anul 2000 a sustinut teza de doctorat cu tema „Studii si cercetari privind fiabilitatea echipamentelor electrice de IT si MT din sistemele electroenergetice”, la Universitatea din Oradea. Din anul 2001 este conferentiar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea.

Activitate stiintifica. In cadrul activitatii stiintifice a activat ca membru al urmatoarelor asociatii profesionale:
- presedinte al Comitetului National Roman CIRED;
- vicepresedinte al Asociatiei Patronale „ELECTRA”;
- membru in structura de expertiza Eurelectric - „Comitetul Retele”;
- membru in Consiliul Director IRE;
- membru in Consiliul Director CNR-CME;
- membru individual al asociatiei internationale CIGRE;
- membru individual al asociatiei internationale ECEEE.

Este autor sau coautor la 11 lucrari (carti, aplicatii de laborator si seminar). A publicat 65 de lucrari stiintifice la manifestari interne si internationale. A initiat si coordonat realizarea de monografii (Un veac de lumina, Electrica Oradea, File din istoria energeticii romanesti, patru volume, editura N’ERGO). De asemenea, a obtinut Brevetul de inventie nr. 83526/1983; 8620071984 pentru conceperea si realizarea unui dispozitiv de comanda a conexiunilor motoarelor electrice asincrone in functie de sarcina numit DAL 2, care comanda conexiunea stea-triunghi a motorului asincron in functie de sarcina, realizand reducerea consumului de energie electrica, si Certificatul de inovator nr. 39/13/1981, pentru realizarea dispozitivului electro-pneumatic pentru reglarea debitului, in functie de presiune, la compresoarele cu piston de mare putere, avand ca efect reducerea consumului de energie electrica.
  PREFATA:
O masura importanta luata in energetica romaneasca a fost crearea pietei de energie electrica, in anul 2000. In perioada 2000 - 2005, piata de energie electrica a functionat pe baza vechiului Cod Comercial, iar in perioada 2005-2014, pe baza noului Cod Comercial. De la infiintare pana in prezent, piata de energie electrica a functionat si s-a dezvoltat, cu scopul obtinerii unei piete concurentiale reale, sustinuta prin legislatia nationala si a Uniunii Europene.

Modul de functionare si de dezvoltare, a pietei de energie electrica a influentat intr-o mare masura, evolutia energeticii romanesti, a economiei nationale si a nivelului de trai al populatiei.

In aceasta lucrare se prezenta crearea, functionarea si dezvoltarea pietei de energie electrica, pe baza legislatiei primara si secundara in domeniu si modul in care piata a raspuns scopurilor pentru care a fost creata.

In conditiile interconectarii Sistemului Energetic National (SEN) cu Sistemul Energetic European, coordonat initial de UCTE (Uniunea de Coordonare a Transportului Energiei Electrice) si dupa anul 2009 de ENTSO-E (Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem de Energie Electrica) si aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pe baza legislatiei UE si nationala, piata de energie electrica romaneasca trebuie pregatita, pentru a putea fi integrata in viitor intr-o piata unica europeana.

Crearea pietei unice europeana de energie electrica, reprezinta o prioritate a Uniunii Europene, dar care nu este pregatita suficient. Exista diferente majore privind structura pietelor nationale, ale tarilor din cadrul Uniunii Europene. De asemenea pentru functionarea corespunzatoare a pietei unice europene, trebuie dezvoltate retelele de inalta tensiune transfrontaliere si nationale. In perspectiva anilor 2020-2030-2050, este necesara o strategie energetic europeana, pusa de acord cu strategiile nationale, care sa aiba in vedere evolutia privind: resursele energetice, siguranta in functionare a sistemului energetic interconectat european si a celor nationale, eficienta energetica si protectia mediului inconjurator. Sunt pareri diferite, prin gradul de prioritate a acestora. Acestea reprezinta un grup de probleme de mare importanta, pe care trebuie sa se bazeze strategiile energetice. Aceste probleme sunt abordate diferit in diferite tari ale Uniunii Europene, functie de conditiile concrete ale fiecaruia. Se impune o abordare comuna, constructiva in conditiile politice, economice si geo-politice actuale si viitoare.

Piata de energie electrica romaneasca, trebuie sa functioneze si sa se dezvolte astfel, incat sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:
a) Scopul principal al pietei de energie electrica, trebuie sa fie pe de o parte, obtinerea unor costuri si preturi accesibile ale energiei electrice, prin mecanisme concurentiale, iar pe de alta parte, asigurarea sigurantei in functionare a sistemului energetic si a continuitatii in alimentare cu energie electrica de calitate, cu respectarea conditiilor de mediu, pe baza unei legislatie corespunzatoare;
b) Respectarea a doi factori principali: transparenta si competitia. Transparenta trebuie sa ne permita sa intelegem, cum sunt facute preturile finale ale energiei electrica consumata de clienti. Concurenta trebuie sa ne dea certitudinea, ca preturile oferite de furnizori sunt cele mai mici posibile;
c) Siguranta SEN trebuie sa ramana prioritara, chiar si in conditiile functionarii pietei de energie electrica, lucru demonstrat de evenimentele de siguranta ce au avut loc in mai multe tari din Europa, dupa introducerea pietei de energie electrice si de masurile legislative corective aplicate;
d) Piata de energie electrica, conform conceptului initial, trebuie sa sprijine realizarea unor proiecte de investitii, in sectorul de productie pentru imbunatatirea concurentei;
e) Obtinerea unui pret al energiei electrice accesibil, pentru toti consumatorii, reprezinta o solutie sigura de sustinere a cresterii economice si de ridicare a nivelului de trai al populatiei.

Avand in vedere resursele energetice nationale existente si posibilitatile reale de reducere a costurilor, pe tot lantul productie - transport - distributie - furnizare - consum, acest lucru este posibil in tara noastra, pe baza unei strategii energetice coerente. Unele masuri corective deja luate de factorii responsabili, sustin acest lucru.

Piata de energie electrica in cei 14 ani (2000-2014), s-a dezvoltat continuu, neatingandu-se decat partial, principalele scopuri pentru care a fost creata: concurenta reala, reducerea pretului energiei electrice la consumator, incurajarea investitiilor si sustinerea sigurantei functionarii SEN. Cauzele principale sunt: lipsa unei strategii energetice coerente in toata aceasta perioada, erorile legislative si administrative, structura de productie necorespunzatoare, promovarea productiei de energie electrica din resurse energetice regenerabile, in afara limitelor tehnice si economice suportate de SEN, neoptimizarea costurilor pe tot lantul productie - transport - distributie - consumator, implicarea factorului politic in decizii administrative etc.

O functionare eficienta a pietei de energie electrica, nu este posibila fara functionarea sigura a sistemului energetic, pe care il deserveste in mare parte si pe care se bazeaza. De aceea legislatia primara si secundara de functionare a sistemului energetic si a pietei de energie electrica, trebuie sa fie in concordanta.

In aceasta carte, prezentandu-se conditiile in care s-a creat, functionat si dezvoltat piata de energie electrica in Romania, se poate intelege rolul major pe care il are piata si sistemul energetic, in functionarea economiei si cresterea nivelului de trai al populatiei.

Se prezinta contextual legislativ national si european in sprijinul crearii, functionarii si dezvoltarii pietei de energie electrica, intr-o continua evolutie.

De asemenea se prezinta modul de administrare a pietei de energie electrica si pietele componente ale acesteia, cu scopul intelegerii aspectelor sale tehnice, comerciale si financiare:

- Piata Contractelor Bilaterale;
- Piata pentru Ziua Urmatoare;
- Piata de Echilibrare;
- Piata de Servicii Tehnologice de Sistem;
- Piata pentru Alocarea Capacitatilor de Interconexiune Internationala;
- Piata Certificatelor Verzi;
- Piata de Capacitati;
- Piata intrazilnica.

Din prezentarea facuta se poate constata, ca piata de energie electrica este o activitate multidisciplinara, iar pentru intelegerea si deservirea ei este nevoie de specialisti, cu cunostinte tehnice, economice, financiare si juridice. La realizarea acestei carti, autorii au folosit lucrarea: Managementul Pietei de Energie Electrica a prof. dr. ing. Victor Vaida, aparuta in anul 2007 si un volum insemnat de informatii aparute dupa aceasta data.

Multumim tuturor care au sprijinit realizarea acestei lucrari, deosebit de utila celor ce participa la realizarea legislatiei primare si secundare, precum si la functionarea si dezvoltarea pietei de energie electrica si a Sistemului Energetic National.

Lucrarea se adreseaza factorilor de decizie si specialistilor din institutiile si societatile care participa la realizarea legislatie primara si secundara, functionarea si dezvoltarea pietei de energie electrica si a Sistemului Energetic National, precum si studentilor si cadrelor didactice din Institutiile de invatamant superior de profil energetic, economic si financiar.

15.06.2014
Prof. dr. ing. Victor VAIDA
Conf. dr. ing. Nicolae COROIU
  CUVINTE CHEIE: