CALITATEA SISTEMULUI SI SERVICIILOR DE E-LEARNING

  CUPRINS:
CUPRINS:

1. TEHNOLOGII UTILIZATE IN E-LEARNING 11
1.1. E-learning: definitii si caracteristici 11
1.2. Tehnologii pentru platformele de e-learning 16
1.2.1. Instrumente utilizate pentru accesarea platformelor de e-learning 16
1.2.2. Instrumente pentru distributia platformelor de e-learning 18
Referinte 21

2. CALITATEA CONTINUTULUI IN SISTEMELE DE E-LEARNING 23
2.1. Definitii ale calitatii in invatamantul la distanta 23
2.2. Model de evaluare a sistemelor de e-learning 26
2.2.1. Evaluarea platformei de e-learning 29
2.2.2. Evaluarea continutului 33
Referinte 39

3. CALITATEA SERVICIILOR DE E-LEARNING 41
3.1. Cercetari privind calitatea serviciilor 42
3.1.1. Caracteristicile serviciilor 42
3.1.2. Modele conceptuale si scale de masurare a calitatii serviciilor 45
3.2. Instrumentul e-LearnQ de evaluare a calitatii serviciilor de e-learning 59
3.2.1. Structura modelului e-LearnQ 60
3.2.2. Elaborarea instrumentului de masurare 62
3.2.3. Colectarea datelor si analiza statistica a datelor 66
3.2.4. Unidimensionalitatea si consistenta interna a subscalelor 69
3.2.5. Unidimensionalitatea si consistenta interna a scalei e-LearnQ 72
Referinte 75

4. ACCEPTAREA TEHNOLOGIILOR IN DOMENIUL E-LEARNING 79
4.1. Teorii si modele aplicate la acceptarea tehnologiei 79
4.1.1. Teoria actiunii motivate (TRA) 80
4.1.2. Teoria comportamentului planificat (TPB) 81
4.1.3. Modelul de acceptare a tehnologiei (TAM) 84
4.1.4. Extinderi ale modelului de acceptare a tehnologiei 86
4.1.5. Modelul UTAUT 88
4.2. Cercetari privind acceptarea tehnologiei in domeniul e-learning 92
4.2.1. Abordari privind acceptarea tehnologiei in e-learning 92
4.2.2. Studii privind acceptarea e-learning 93
4.3. Testarea unui model de acceptare a tehnologiei in e-learning 99
4.3.1. Modelul de cercetare si ipotezele 99
4.3.2. Elaborarea chestionarului 102
4.3.3. Colectarea datelor si analiza statistica a datelor 103
4.3.4. Testarea modelului de masurare 106
4.3.5. Testarea modelului structural 113
Referinte 116

5. CALITATEA SI PERFORMANTA BIBLIOTECILOR 121
5.1. Consideratii generale privind evaluarea bibliotecilor 121
5.1.1. Categorii de biblioteci si aspecte de terminologie 121
5.1.2. Abordari si metode de evaluare a bibliotecilor 124
5.1.3. Standarde privind performanta si calitatea bibliotecilor 127
5.2. Cercetari si realizari in domeniul evaluarii bibliotecilor 130
5.2.1. Cercetari pe plan national 130
5.2.2. Cercetari si realizari pe plan international 132
5.3. Modelul LibEval de evaluare a calitatii bibliotecilor on-line 142
5.3.1. Modelul de cercetare 142
5.3.2. Metodologia de dezvoltare si validare a modelului LibEval 146
5.3.3. Elaborarea instrumentului de masurare si testarea pilot 147
5.3.4. Studiul 1: Studiu exploratoriu 150
5.3.5. Studiul 2: Studiu de confirmare 160
5.3.6. Implicatii teoretice si practice 170
Referinte 172
Anexa 1. Glosar de termeni pentru biblioteci digitale 176
  PREZENTARE:
E-learning se refera la utilizarea noilor tehnologii multimedia si a Internetului pentru imbunatatirea calitatii invatarii, prin facilitarea accesului la resurse, la servicii si la colaborare. Sistemele si tehnologiile de e-learning au scopul de a facilita atingerea unor obiective de tip educational si de a creste calitatea activitatilor educative prin facilitarea accesului la informatii pe care utilizatorii sa le poata insusi in ritmul propriu.

Abordarile privind evaluarea calitatii in e-learning au diferite perspective si se deosebesc in numeroase aspecte, cum sunt: aria de aplicabilitate (politici in domeniu, managementul calitatii, asigurarea calitatii); grupurile tinta (studenti, profesori, furnizori de servicii, dezvoltatori si furnizori de sisteme e-learning); metodele utilizate (orientate pe proces, pe produs sau pe competente). In acest context, calitatea sistemelor si serviciilor de e-learning a devenit un subiect de importanta in continua crestere pentru comunitatea cercetatorilor si a practicienilor.

In capitolul 1 sunt prezentate continutul si semnificatia conceptului „e-learning”, se prezinta caracteristicile sistemelor de e-learning si tehnologiile utilizate in platformele de e-learning. Accentul se pune pe tehnologiile si instrumentele cele mai utilizate pentru accesarea si utilizarea platformelor de e-learning.

In capitolul 2 se descrie un model pentru evaluarea sistemelor de e-learning focalizat pe evaluarea calitatii continutului. Desi calitatea continutului ocupa un loc important in evaluarea sistemelor de e-learning, agreat in unanimitate, nu s-a atins un consens privind procesul de evaluare, metodele si criteriile de evaluare a informatiei in sistemele de e-learning. Modelul prezentat in lucrare are in vedere evaluarea platformei de e-learning, cat si evaluarea continutului digital. Modelul cuprinde noua categorii ale calitatii, grupate pe subcategorii si criterii de calitate relevante pentru sistemele de e-learning. Se prezinta componentele modelului si procedurile de masurare si evaluare aferente.

In capitolul 3 sunt abordate subiecte referitoare la calitatea serviciilor de e-learning. Dezvoltarile tehnologice actuale si ofertele furnizorilor de servicii educationale sugereaza faptul ca serviciile de e-learning sunt o combinatie de servicii fizice (traditionale) si servicii virtuale. Sunt prezentate elementele teoretice din domeniul calitatii serviciilor, accentul fiind pus pe caracteristicile serviciilor, modelele conceptuale si instrumentele (scalele) de masurare a calitatii serviciilor. Sunt luate in considerare atat serviciile traditionale, cat si serviciile prestate prin mijloace electronice („serviciile electronice”).

Se descrie modelul e-LearnQ de evaluare a calitatii serviciilor de e-learning elaborat in proiectul de cercetare „Abordari inovative pentru evaluarea calitatii in e-learning”, contractul nr. 12090, finantat de Agentia Nationala de Cercetare Stiintifica (ANCS) in perioada 2008-2011. Perceptia generala a utilizatorului asupra calitatii serviciului se bazeaza pe evaluarea urmatoarelor dimensiuni ale calitatii serviciului de e-learning: calitatea interfetei intre utilizator si serviciu; calitatea sistemului de e-learning; calitatea informatiilor furnizate de sistemul de e-learning; calitatea rezultatelor interactiunii sau a beneficiilor obtinute de utilizator prin folosirea serviciului.

In capitolul 4 sunt abordate subiecte privind acceptarea tehnologiilor de e-learning. Acceptarea de catre utilizator (instructor/cursant) si utilizarea efectiva in activitatea de predare/invatare reprezinta o problema cheie a sistemelor de e-learning. Intelegerea factorilor care influenteaza acceptarea e-learning ajuta la crearea unui mediu mai favorabil pentru adoptarea cu succes a sistemelor de e-learning, precum si la proiectarea strategiilor de promovare a adoptarii si utilizarii e-learning.

Sunt prezentate teoriile si modelele reprezentative (TRA, TPB, TAM, TAM2, UTAUT) dezvoltate in diferite domenii si discipline de studiu (psihologie, sociologie, tehnologia informatiei etc.) si utilizate la predictia, explicarea si intelegerea acceptarii noilor sisteme, produse sau tehnologii. In contextul e-learning se prezinta studiile la nivel international in care s-au aplicat si experimentat modelele de acceptare a tehnologiilor. Studiile prezentate sunt focalizate pe acceptarea e-learning de catre cursant. In partea finala a acestui capitol, se descriu metodele, procedurile si rezultatele referitoare la studiul empiric, in context romanesc, a unui model de acceptare a sistemelor de e-learning avand ca referinta modelul UTAUT.

In capitolul 5 este abordat un subiect de mare actualitate, si anume, calitatea si performanta bibliotecilor. Calitatea este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai succesului si eficacitatii oricarui tip de biblioteca (traditionala, electronica, hibrid, digitala sau virtuala). Pe plan international, dar si national, s-au intreprins numeroase actiuni pentru dezvoltarea bibliotecilor care pot fi accesate prin sisteme de tehnologia informatiei si de telecomunicatii, in special prin Internet. Mai putina atentie a fost acordata aspectelor privind evaluarea bibliotecilor, a modului in care acestea satisfac nevoile de informare si asteptarile utilizatorilor privind calitatea serviciilor furnizate de biblioteci.

In cadrul acestui capitol sunt prezentate aspecte teoretice din domeniul evaluarii bibliotecilor, accentul fiind pus pe elemente de terminologie, metode de evaluare a bibliotecilor si standarde internationale privind calitatea si performanta bibliotecilor. In continuare sunt descrise cercetarile si realizarile pe plan national si international, precum si modelele si instrumentele de evaluare a calitatii bibliotecilor, in special a bibliotecilor digitale. Studiile arata ca evaluarea calitatii este un element critic al cercetarilor in domeniul bibliotecilor, insa nu exista un consens unanim acceptat in ceea ce priveste modelul calitatii bibliotecilor si procesul de evaluare. In partea finala a capitolului se descrie modelul LibEval de evaluare a calitatii bibliotecilor on-line elaborat si testat in proiectul de cercetare „Evaluarea calitatii si performantelor bibliotecilor on-line (LibEval)”, contractul nr. 11012, finantat de Agentia Nationala de Cercetare Stiintifica (ANCS) in perioada 2007-2010.

Lucrarea se incheie cu un Glosar de termeni pentru biblioteci digitale.

In tratarea problemelor specifice abordate s-a urmarit imbinarea cat mai armonioasa a aspectelor si elementelor conceptual-metodologice cu cele aplicative, astfel incat sa rezulte o lucrare utila pentru cat mai multi utilizatori. Lucrarea face numeroase trimiteri la literatura mondiala de profil, dar si la experiente si contributii proprii datorate specialistilor romani.

In ansamblu, lucrarea se adreseaza unui spectru larg de cititori: cadre didactice, studenti si doctoranzi, specialisti in e-learning si evaluarea calitatii, alti specialisti interesati in aceasta zona a cercetarii stiintifice.

Cartea de fata se doreste a fi un pas important care sa stimuleze dezvoltarea si aplicarea cercetarilor in domeniul calitatii sistemelor si serviciilor de e-learning.

Autorii multumesc, si pe aceasta cale, tuturor persoanelor si institutiilor care - prin aportul lor generos - au facut posibila aparitia prezentei lucrari.

Autorii
  PREFATA:
  CUVINTE CHEIE: