CENTRALE, STATII SI RETELE ELECTRICE. SISTEMUL DE SERVICII AFERENT

  CUPRINS:
Partea I. SERVICII INTERNE, DEDICATE COMPONENTELOR - C S R E...15

1. RETEAUA DE SERVICII INTERNE - RSI, AFERENTA CENTRALELOR, STATIILOR SI RETELELOR ELECTRICE - C S R E. CONSUMUL PROPRIU TEHNOLOGIC ALIMENTAT DIN RSI, SPECIFIC CENTRALELOR ELECTRICE (CE)...17

2. SURSE DE ALIMENTARE A RETELEI SERVICIILOR INTERNE...24
2.1. Calea de baza, normala...24
2.2. Calea de alimentare de rezerva, la avarie...26

3. ALEGEREA TIPULUI DE MOTOR ELECTRIC, ME/RSI...30

4. CARACTERISTICI TIPICE ALE MECANISMELOR MECANOENERGETICE - MME/RSI...35

5. DEFINITIVAREA ALEGERII MAS/MME DIN RSI. CAPABILITATEA ACTIONARII...42

6. INFLUENTA VARIATIILOR DE TENSIUNE SI FRECVENTA ASUPRA ACTIONARILOR CU MOTOARE ASINCRONE...47

7. ALEGEREA PARAMETRILOR TRANSFORMATOARELOR DE SERVICII PROPRII TSP, A BOBINELOR DE REACTANTA BRSP...50

8. NIVELUL TENSIUNII PE BARELE DE SERVICII PROPRII. DISCUTIE...54

9. TENSIUNEA PE BARE LA PORNIREA CELUI MAI MARE MOTOR...56

10. AUTOPORNIREA MOTOARELOR ELECTRICE DE SERVICII PROPRII. NIVELUL ADMIS AL TENSIUNII...60

11. CLASIFICAREA SURSELOR SI RECEPTOARELOR DIN RSI...65

12. SCHEME ELECTRICE ALE RSI, TIPICE CENTRALELOR TERMOELECTRICE - CTE...68
12.1. Scheme bloc generator-transformator...68
12.2. Schema RSI / CET - echipate cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor...75

13. SCHEME ELECTRICE PENTRU RSI, SPECIFICE CNE CANDU...79
13.1. Consideratii generale pentru schemele CNE, utilizand reactoare CANDU...79
13.2. Schema de alimentare electroenergetica a RSI/CNE...80
13.3. Sistemul de alimentare a consumatorilor cu energie electrica la avarie, SAEA...84
13.4. Schema electrica de conexiuni rezumativa a ansamblului CNE Cernavoda...85

14. SCHEME TIPICE AFERENTE RSI, DIN CHE(AP)...87
14.1. Consideratii introductive. Generalitati...87
14.2. Partea hidraulica primara, in consumul serviciilor proprii...88
14.3. Partea electrica primara de generare. Generalitati...90
14.4. Partea electrica a consumului serviciilor interne, prin lista RSI/CHE...93
14.5. Oportunitatea economiei de energie la specificul CPT/CHE...94
14.6. Actiuni specifice de economie energetica in zona RSI/CHE...96
14.7. Analiza retelei serviciilor interne, RSI/CHE(AP)...97
14.8. Motorizarea electrica standard a RSI. Fenomene adverse in utilizarea MAs...109
14.9. Eficientizarea moderna a motorizarii electrice - tip EFF...111
14.10. Oportunitatea inlocuirii motoarelor existente cu altele, mai eficiente...111
14.11. Un indicator de oportunitate a inlocuirii motoarelor vechi cu altele moderne...116
14.12. Electronica de putere atasata actionarilor RSI/CHE...117
14.13. Compatibilitatea individuala electro-magnetica, CIEM...121
14.14. Cazul special al centralei electrice - zona relativ izolata de perturbatii...122
14.15. Evaluarea poluarii armonice...123
14.16. Economia de energie, prin inserarea electronicii de putere in RSI/CHE(AP)...125
14.17. Arhitectura RSI aferenta unei CHE de mare putere...126

15. SCHEME RSI AFERENTE STATIILOR DE POMPARE DE MARE PUTERE...129
15.1. Exemplificare: SP Galceag, 210 MW, 110/20/6 kV...129
15.2. Alimentarea RSI, specifica unor CHEAP de mare putere. Dinorwigg - Wales, Anglia; Drakensberg - Africa de Sud, Yagisawa - Japonia...133

16. RSI PENTRU CENTRALE ELECTRICE EOLIENE, CEE...140
16.1. Consideratii introductive...140
16.2. Tipuri principale de solutii constructive...141
16.3. Dificultati in dispecerizarea impactului CEE/SEN...143

17. ALIMENTAREA RSI AFERENTE STATIILOR ELECTRICE, RSI/SE...144
17.1. Scheme de statii cu tranzit MVA important, deja realizate...144
17.2. Ameliorarea structurii unor statii din alimentarea consumatorilor RSI...148

18. SURSE ENERGETICE REGENERABILE IN ALIMENTAREA RSI...150

19. NIVELUL PUTERII DE SCURTCIRCUIT PE BARELE DE SERVICII PROPRII...151

20. REGLAJUL PRODUCTIVITATII MECANISMELOR DE SERVICII PROPRII...154

Bibliografie...156

Partea a II-a. SERVICII EXTERNE, DEDICATE ANSAMBLULUI SISTEM ENERGETIC NATIONAL (SEN), SISTEM EUROPEAN (ENTSO-E)...157

21. REGLAJUL AUTOMAT AL FRECVENTEI, RAF...159
21.1. Reglajul primar. Generalitati. Exemple constructive de RAV...159
21.1.2. RAV mecanohidraulice, pentru turbine cu o singura marime de comanda...163
21.1.3. RAV electrohidraulic universal, pentru turbine cu dublu reglaj...166
21.1.4. Participarea RAV la asigurarea stabilitatii ...169
21.1.5. Semnale aditionale introduse in regulator. Restrictii si natura...172
21.1.6. Concluzii privind reglajul primar, frecventa - putere...174
21.1.7. Repartitia automata a sarcinii active pe TG in functiune...176
21.2. Reglajul secundar, frecventa - putere electrica...177
21.3. Reglajul tertiar. Notiuni generale...181
21.4. Servicii de sistem ofertate de centrale electrice - CE. Injectia de putere activa...188
21.5. Servicii de sistem-putere activa, ofertate de CHE, CHEAP...196
21.6. Consideratii privind acoperirea curbei de sarcina activa...197
21.7. Concluzii privind reglajul automat, frecventa-putere activa, RAFP...198

22. REGLAJUL AUTOMAT AL TENSIUNII - RAT...199
22.1. Participarea TG-lor la circulatia de putere reactiva...199
22.1.1. Necesitatea reglajului tensiunii (excitatiei). Consideratii generale ...201
22.1.2. Performante SRAT la mici perturbatii. Statismul reglajului...208
22.1.3. Coeficientul G al amplificarii globale...210
22.1.4. Caracteristici si performante de regim tranzitoriu...212
22.1.5. Scheme tipice pentru sisteme excitatie de SE...213
22.1.6. Tipuri reprezentative de scheme SRAT - electromecanice...215
22.1.7. Tipuri reprezentative de scheme: SRAT + AM...216
22.1.8. Tipuri reprezentative de scheme: SRAT + tiristoare si diode rotative DR...219
22.1.9. Tipuri moderne de scheme, digitalizate: SRAT + SA...220
22.1.10. Analiza simplificata a SRAT...229
22.1.11. Diagrama de performante a unui TG [MW, Mvar]...238
22.1.12. Aportul SRAT-I la extinderea domeniului capacitiv de functionare...241
22.1.13. Repartitia automata a sarcinii reactive pe TG in functiune...245
22.2. Reglajul tensiunii - longitudinal sau longo - transversal, realizat cu AT in SEN...246
22.3. Compensatoare statice de putere reactiva - SVC in reglajul tensiunii...251
22.3.1. Consideratii introductive...251
22.3.2. Compensatoare statice SVC...253
22.3.3. Imbunatatirea rezervei de stabilitate tranzitorie...253
22.4. Acoperirea curbei de sarcina reactiva...253
22.5. Stabilitatea SEN prin sfera serviciilor. Colapsul de tensiune si initierea lui...256
22.6. Servicii externe ale CE in stabilizarea SEN. Aportul regulatoarelor automate RA...262
22.6.1. Concepte de stabilitate...262
22.6.2. Modalitati de comportare instabila...266
22.6.3. Stabilitatea de regim normal la mici oscilatii...267
22.6.4. Stabilitatea tranzitorie, de regim normal la mari oscilatii. Generalitati...269

23. SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, SEN - PREZENTARE CONDENSATA...277
23.1. Parametri de referinta, in reglaj centralizat [14,15]...277
23.1.1. Reglajul frecventei...277
23.1.2. Reglajul tensiunii...278
23.1.3. Reglajul circulatiilor de P [MW], Q [Mvar]...278
23.1.4. Reglajul circulatiilor puterilor de schimb cu alte SEN invecinat-inteconectate...279
23.1.5. Reglajul puterilor P [MW], Q [Mvar] / CE...279
23.2. Regimuri de functionare normale/anormale...280
23.3. Sfera de autoritate, relatii de subordonare, DEC - DTi...280
23.3.1. Regulamente, mod de aplicare...280
23.3.2. Conducerea prin Dispecer Energetic Central - DEC...280
23.4. Laboratorul de PECS in modelarea fenomenologiei SEN, cu formare personal de exploatare...281
23.5. Cooperarea DEN/SEN - ENTSO.E/UE...282
23.6. Exemplificarea unor avarii extinse din SEN cu lichidarea urmarilor...282
23.7. Incidente majore in alte sisteme electroenergetice: sistemul nord-american...290
23.8. Modernizarea SEN prin programe investitionale. Prezent si viitor...293
23.8.1. Modernizarea DEN-DEC la nivel superior, european...294
23.8.2. Arhitectura comunicatiilor in conducerea SEN...295

24. SISTEMUL ELECTROENERGETIC EUROPEAN - ENTSO-E...298
24.1. Parametri de referinta. Intindere continentala. Prezentare condensata...298
24.2. Sfera relatiilor de coordonare ENTSO.E - DEC/SEN...302
24.3. Regimuri normale/anormale. Avaria de nivel UE/04.Nov.2006...303
24.4. Platformele strategiei ENTSO-E de nivel regional - UE: TSC, CORESO, RAAS...313
24.4.1. Strategia platformei TSC - Transmission System Operator security Cooperation...313
24.2.2. Platforma strategica CORESO...317
24.5. Initiative romanesti in domeniul energetic la nivelul Uniunii Europene...321
Glosar selectiv de termeni uzuali...323
Acronime...323
Definitii...323
Bibliografie...327
  PREZENTARE:
Lucrarea de fata are, ca prim scop, analiza consumului propriu tehnologic (CPT) dat de consumatorii interni - asa numitul consum al serviciilor proprii - ce sustine fiecare parte componenta din ansamblul general - centrale, statii si retele electrice (CSRE) in functionarea corecta si la parametri prescrisi, influentand direct costul generarii precum si al transportului energiei electrice.

Aceasta prima parte a studiului, apropiata cadrului clasic de abordare, ofera o privire de amanunt zoom-in, relevanta pentru functionarea stabila a fiecarei componente din familia CSRE: fenomenele complexe din conturul energetic individual sunt urmarite indeaproape in vederea sustinerii functionarii stabile a fiecareia dintre componente de baza - centrale, statii si retele electrice de interconexiune - astfel incat aceste componente sa-si aduca contributia in functionarea stabila a intregului ansamblu denumit Sistem Energetic National - SEN, cu directionarea analizei inspre eficientizare prin minimizarea consumului propriu tehnologic CPT.

Serveste de asemenea ca baza de plecare in derularea cursurilor de baza cu specific CSRE, sustinute de autori la UPB-facultatea de Energetica, respectiv la ULB din Sibiu - Facultatea de Inginerie Hermann Oberth.

Al doilea obiectiv important este de a trece in revista pachetul de servicii externe ofertat de fiecare componenta de baza din familia CSRE in sustinerea functionarii normale, in armonie, la scara globala pentru ansamblul Sistem Energetic National - prescurtat SEN, privit ca un intreg. Serviciile externe oferite de fiecare componenta CSRE inspre ansamblul SEN sunt pe cale a reuni astazi un pachet modern de functiuni, in viziune originala - a autorilor lucrarii privind functionarea normala, conditionata in primul rand de marja acceptabila de stabilitate realizata la un cost mai redus al cuantumului CPT.

Pachetul de servicii externe are un caracter dinamic, fiind in expansiune continua prin eforturile de cercetare in vederea imbunatatirii performantelor sistemului energetic prin aplicatii dedicate, echilibrat selectate, prompt aplicate: de la fiecare componenta, inspre ansamblul SEN printr-un pachet al asa-numitelor servicii externe de sistem.

Al treilea obiectiv rezida in adaugarea unui plus de intelegere privind acest concept global al ambelor pachete inseriate de - servicii interne individuale si externe de sistem - care sa constituie o baza solida de plecare pentru fiecare entitate-dispecer, conducand astfel la functionarea cu o marja de stabilitate ameliorata in SEN.

Mai departe, la nivelul de acoperire europeana cu ansamblul instalatiilor de generare si transport prin retele interconectate, denumit ENTSO-E, studiul capata o amploare crescuta inspre un sistem global - privit la scara planetara.

Cadrul discutiei de fata poate vazut si considerat unul de acoperire electroenergetica la nivel global UE, prin acest sistem denumit ENTSO-E; extins la nivelul alimentarii electroenergetice globale a Terrei, studiul poate capata o amploare de nivel planetar.

Bazata pe aceste obiective lucrarea de fata - construita pe doua parti distincte de intindere apropiata, organic reunite, sunt prezentate pentru prima data unitar in viziunea originala a autorilor, ca Sistemul de servicii aferent centralelor, statiilor si retelelor electrice - CSRE.


Asadar, prima parte, intitulata clasic Servicii interne dedicate individual componentelor CSRE are drept scop satisfacerea primului obiectiv mentionat, de analiza atent focalizata pe diminuarea consumului propriu tehnologic CPT, din schemele uzual intalnite in proiectarea si realizarea practica a CSRE.

Asa-numitul consum de servicii proprii - sustine vital, in functionare stabila, fiecare parte individual-componenta din ansamblul general CSRE - centrale, statii si retele electrice vizand functionarea corecta si la parametri prescrisi, specifici, influentand direct si de nivel individual - costul energiei: atat la generare, in centrale electrice CE precum si in transportului energiei electrice rezultate, prin statii de transformare, retele electrice de transport si distributie, RET + RED.

Capitolul 1, introductiv, prezinta importanta categoriei aparte a consumurilor proprii tehnologice - CPT in sustinerea functionarii stabile a centralelor, statiilor si retelei de transport la i.t./f.i.t., precum si amplasarea lor - fizico-functionala in schema normala si de avarie; CPT - calibrat la doar cateva procente uneori din tranzitul energetic de baza, importanta asigurarii sale este la acelasi nivel cu existenta intregului deservit, ce nu isi poate indeplini functiunea sa de baza, in afara acestui esential consum de servicii proprii.

Capitolul 2 analizeaza alimentarea motorizarii electrice asincrone in actionarea mecanismelor mecano-energetice MME - oportunitatea diverselor tipuri de actionari, cunoasterea regimurilor complexe specifice de functionare - pornirea/autopornirea motoarelor asincrone - P,AP/MAs importante, cu diverse tipuri de armatura rotorica, in cadrul centralelor electrice CE; alimentarea are loc la parametri nominali/nenominali.

Capitolele 3...10 sunt dedicate cunoasterii caracteristicilor retelei serviciilor interne RSI de actionare a MME - alegerea corecta a aparatajului electric de comutatie si masura, a legaturilor electrice conductoare LEC in cablu; se discuta critic oportunitatea motorizarii electrice ME concurente - de c.c. si sincrona, a celor asincrone neuzuale cu dubla alimentare, pentru domeniul energetic vast al centralelor, statiilor si retelelor electrice - CSRE, focalizand in special domeniul electric specific din centrale si statii, tinand cont de tendinte in domeniul avansat al proiectarii clasice, respectiv in domeniul regenerabilelor. Este subliniat aspectul delicat al alegerii parametrilor transformatoarelor de servicii proprii TSP-de lucru si rezerva sau/si al bobinelor de reactanta de servicii proprii BSP, de alimentare a consumatorilor de serviciilor interne de baza/rezerva/generale - la porniri/opriri ale grupurilor turbogeneratoare TG, cu satisfacerea cerintelor de pornire - autopornire a motoarelor, cu aport semnificativ la nivelul de scurtcircuit, implicatii ale duratei pauzei de AAR etc.

Capitolele 11...20 subliniaza importanta alegerii TSP in alimentarea consumatorilor de serviciilor interne de baza/rezerva/generale - la porniri/opriri ale grupurilor turbogeneratoare TG, din diverse CE si statii reprezentative romanesti sau straine: CTE/CET, CNE, CHE(AP), SP, CHEMP, MHC, CEE etc. - cu incadrarea consumatorilor pe clase de siguranta si uneori, cu participarea utila a oricaror resurse energetice suplimentare, regenerabile - RES.

Este analizata eficientizarea consumului in reteaua serviciilor proprii RSI prin functionare la frecventa variabila de durata sau numai la pornire-oprire prin convertor de frecventa CF si/sau soft-starter SSt - prezentate ca masuri moderne, actuale privind diminuarea mai eficienta a CPT; introducerea CF, SSt - este catalizata astazi de progresul remarcabil al electronicii de putere, in paralel cu perfectionarea unor masuri specifice, depoluante - armonic.

Sistemul de protectii prin relee SPR si automatizari complexe in realizare clasica - electromecanica ori moderna, bazate pe microprocesoare P, specific protejarii avansate din reteaua de servicii interne - RSI, impreuna cu exemple de coordonare a protectiilor - este de asemenea trecuta in revista de autori.

In paralel, sunt reanalizate unele scheme electrice de conexiuni primare cu indicarea unor solutii propuse de autori, in vederea cresterii gradului de siguranta in alimentarea respectivilor consumatori apartinand RSI.

Prima parte reprezinta in continuare si suportul de curs predat studentilor energeticieni din UPB, anii terminali + master, de primul autori al lucrarii.

Partea a doua a lucrarii, intitulata semnificativ Servicii externe, dedicate ansamblului Sistem Energetic National (SEN), integrat in Sistemul Electroenergetic European (ENTSO-E) este structurata pe 4 capitole (cap.21-24); abordeaza al doilea obiectiv important cu pronuntata tenta de originalitate, adaugand pachetului de Servicii interne, pe cel al Serviciilor externe ofertat de fiecare componenta de baza din familia CSRE in sustinerea functionarii normal-stabile, armonios si la scara globala pentru ansamblul SEN - ENTSO-E, privit ca un singur intreg.

Capitolele 21 si 22 sunt capitolele de baza ale partii a II-a, analizand in beneficiul intelegerii in amanunt pentru cititor, prin suportul unor exemplificari concrete, modul de functionare al sistemelor reprezentative de reglare automata a vitezei, respectiv tensiunii, RAV-RAT, prin reglaj primar, secundar, respectiv tertiar.

Capitolul 23 analizeaza stabilitatea sistemului energetic national SEN atent managerizat prin trepte de dispecerat energetic, comentat - exclusiv prin prisma serviciilor externe de sistem aduse din partea CE, RE cu aportul RAV, RAT, respectiv a statiilor electrice avand montate mari unitati - T, AT or moderne sisteme de compensare reactiva - SVC. Listarea de final a unor avarii de anvergura de la noi si SUA-Canada, a impus modernizarea punctelor cheie din SEN prin noi servicii de sistem si protectii prin relee - SPR, la randul sau incorporat in sistemul extins UE, prin asa - numitul sistem de anvergura incoporativa, ENTSO-E.

Capitolul 24 analizeaza stabilitatea de ansamblu a sistemelor nationale participante, reunite la scara UE prin sistemul ENTSO-E, analizandu-li-se parametrii de regim, componenta si, mai ales serviciile aduse de toti participantii urmand principiul ferm al solidaritatii, economicitatii. Detalierea avariei extinse de nivel UE din 4.XI.2006, a contribuit la implementarea unor noi strategii mai eficiente in conducerea manageriala prin utilizarea masiva a platformelor moderne, denumite simbolic TSC, CORESO, RAAS - comentate in lucrare.

In acest fel, cititorul constientizeaza importanta aparte a consumului intern inerent de energie - fara de care nu este posibila generarea in exterior, din conturul centralei, statiei, retelei electroenergetice etc. - inspre intregul ansamblu la scara nationala reunind CSRE, denumit Sistem Energetic National, SEN.

De asemenea, lucrarea adauga un plus de intelegere in sprijinul cititorului referitor la conceptul global al ambelor pachete asamblate, inseparabil reunite, de Servicii interne individuale CSRE + Servicii externe de sistem = Sistemul de servicii aferent ca baza solida de plecare pentru fiecare entitate-dispecer TSO, ce poate conduce la functionarea cu marja de stabilitate ameliorata in SEN luat in ansamblul sau, fara a scapa din vedere obiectivul minimizarii CPT.

Fiecare din cele doua parti finalizeaza cu un pachet de referinte bibliografice relativ extinse; finalul lucrarii adauga un Glosar selectiv de termeni, in dorinta utilitatii directe pentru o asimilare mai rapida din partea cititorilor.

Prin specificul preocuparilor personale, ambii autori s-au specializat in timp pe domeniul centralelor electrice CE, respectiv al managementului transportului energiei electrice la nivelul sistemului energetic globalizat SEN - ENTSO.E.

In acest spirit, este firesc a ne reaminti in memoriam, cinstind activitatea de pionierat in domeniul electroenergetic, a colegilor specialisti de marca plecati dintre noi, entuziasti participanti la probe de anvergura - derulate impreuna atat in marile centrale CE termo- si hidro-electrice cat si in puncte cheie din SEN al Romaniei, prof. dr. ing. Alexandru SELISCHI - UPB si dr. ing. Sebastian IONESCU - ISPE, DEN.

Autorii aduc multumiri deosebite Editurii AGIR, sponsorului ROMELECTRO, precum si tuturor specialistilor consultati la UPB - DEN, doctoranzilor sibieni - in special colegilor Daniel Nicolae Morar, Valentin Zaharescu, Ionita Daescu - pentru sprijinul consistent acordat aparitiei lucrarii de fata.

Autorii
Mai 2013, UPB - DEN
  PREFATA:
DESPRE AUTORI:

Prof. dr. ing. Basarab Dan GUZUN este absolvent al Facultatii de Energetica, Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), departamentul de Producere si Utilizare Energie - PUE, promotia 1970. A fost angajat asistent la catedra de Centrale electrice, devenind profesor in 1998. Din 1971 este posesor a doua brevete de inventie - aparate de comutatie electrica in RO, SUA, Elvetia, Suedia. Doctor inginer in electroenergetica - centrale electrice din 1977, a participat activ la montaj/puneri in functiune pe santierele CHE Galceag, CTE Turceni, Trustul Energomontaj - Bucuresti, Gr.Santiere SMIA-PIF. A contribuit direct la realizarea a trei laboratoare - profil electroenergetic ale catedrei, impreuna cu prof. Al. Selischi. In paralel, a desfasurat intens activitate de cercetare stiintifica, didactica - formand specialisti CHE si CNE Cernavoda (dupa 1990). Membru in diferite asociatii profesionale ingineresti: RO-CIGRE SC B5, CNR-CME, SIER, ENERGETICA-IRE, IEEE, AGIR. Este coautor al unor lucrari tehnice cu specific unic - Automatizari in Hidroenergetica, ET 1995,Centrale Statii si Retele Electrice -CSRE, Ed.Acad. 2005, precum si al altora dedicate specialistilor energeticieni, studentilor facultatii etc. Autor a peste 200 articole stiintifice, carti - singur sau in colaborare cu colegi, fosti studenti, doctoranzi - unele personal sustinute la PoliTO - Italia, 2006; 2012, iREP-Charleston SC, SUA, 2007, HydroVision - Moscova, 2012. Este conducator de doctoranzi din anul 2000, domeniul (electro)energetic - centrale (hidro)electrice, UPB.

Conf. dr. ing. Stelian Alexandru GAL a absolvit Facultatea de Electrotehnica a Universitatii Politehnica din Timisoara, in anul 1970. A lucrat ca proiectant in domeniul electroenergetic (1971 - 1979), sef sectie Protectii si Automatizari/PRAM (1979 - 1990). Este doctor inginer in domeniul Protectii si Automatizari din anul 1995, in cadrul aceleiasi universitati. Are doua brevete de inventie si este autor/coautor a peste 50 lucrari stiintifice sustinute la conferinte din tara sau strainatate si al mai multor carti cu tematica electroenergetica. Este membru in diferite asociatii tehnice energetice - CIGRE, LWA, SIER, ALSTR, CNR-CME etc. A indeplinit functiile de director tehnic, apoi director al CN Transelectrica SA - Sucursala Sibiu (1990 - 2000), ulterior director general al CN Transelectrica SA - Bucuresti. In prezent este presedinte al Centrului Roman al Energiei (CRE) din Bucuresti si, respectiv, din Bruxelles. Din 1998 este conferentiar al Universitatii Lucian Blaga din Sibiu -ULBS, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth.
  CUVINTE CHEIE: