ASIGURAREA CALITATII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

  CUPRINS:
UPRINS:

1. Calitatea
1.1. Definitia calitatii
1.2. Clasificarea definitiilor calitatii
1.3. Evolutia conceptului de calitate
1.3.1. Scurt istoric
1.3.2. Personalitati care au revolutionat conceptul de calitate
1.3.2.1. W. Edwards DEMING
1.3.2.2. Joseph Moses JURAN
1.3.2.3. Philip B. CROSBY
1.3.3. Principalele standarde din domeniul calitatii
1.3.4. Managementul Calitatii Totale (TQM)
1.4. Calitatea unui serviciu
1.4.1. Modele conceptuale
1.4.1.1. Modelul Gronroos
1.4.1.2. Modelul PZB (GAPS)
1.4.2. Calitatea unui serviciu de utilitati publice

2. Sistem de calitate
2.1. Definitia unui sistem de calitate
2.2. Componentele sistemului de calitate in servicii
2.3. Conducerea calitatii
2.3.1. Politica privind calitatea
2.3.2. Transpunerea in practica a politicii privind calitatea
2.3.2.1. Planificarea calitatii
2.3.2.2. Controlul calitatii
2.3.2.3. Asigurarea calitatii
2.3.2.4. Imbunatatirea (ameliorarea) calitatii

3. Continuitatea si siguranta serviciului de alimentare cu energie electrica
3.1. Abordare teoretica
3.1.1. Aspecte tehnice
3.1.1.1. Siguranta in functionarea instalatiilor electrice
3.1.1.2. Principii de baza pentru proiectarea instalatiilor electrice
3.1.1.3. Principii de baza pentru constructia instalatiilor electrice
3.1.1.4. Calculul indicatorilor de fiabilitate
3.1.1.5. Analiza sistemelor complexe
3.1.1.6. Indicatori de performanta
3.1.1.7. Managementul riscului tehnologic
3.1.2. Aspecte economice si financiare
3.1.3. Aspecte sociale, politice si legislative
3.2. Abordare practica
3.2.1. Algoritm de algere a solutiei optime de alimentare cu energie electrica
3.2.2. Evaluarea fiabilitatii din perspectiva consumatorului unui sistem de distributie a energiei electrice
3.2.3. Evaluarea costului de intrerupere la consumator
3.2.3.1. Metoda de evaluare a contingentelor
3.2.3.2. Metoda de evaluare directa
3.2.3.3. Metoda de evaluare indirecta
3.2.4. Studiu de caz
3.2.4.1. Ipoteze
3.2.4.2. Mod de lucru
3.2.4.3. Rezultate si concluzii

4. Compatibilitatea electromagnetica
4.1. Conceptul de compatibilitate electromagnetica
4.2. Conceptul de mediu electronagnetic
4.3. Perturbatia electromagnetica

5. Auditul calitatii tehnice a energiei electrice
5.1. Variatii de frecventa
5.1.1. Frecventa tensiunii de alimentare
5.1.2. Cauze ale variatiilor de frecventa
5.1.3. Efecte ale variatiilor de frecventa
5.1.4. Indicatori pentru aprecierea calitatii frecventei
5.1.4.1. Abaterea de frecventa
5.1.4.2. Abaterea relativa de frecventa
5.1.4.3. Abaterea medie de frecventa
5.1.4.4. Integrala abaterilor de frecventa pe durata unei zile
5.1.5. Valori normate ale indicatorilor de calitate a frecventei
5.1.6. Controlul si asigurarea calitatii frecventei
5.1.6.1. Evaluarea calitatii frecventei in reteaua electica
5.1.6.2. Mentinerea frecventei la valoarea de consemn
5.1.6.3. Reglarea frecventei in sistemul energetic european
5.2. Variatii de tensiune
5.2.1. Amplitudinea tensiunii pe barele de alimentare
5.2.2. Variatia de tensiune intr-un punct al retelei
5.2.2.1. Clasificare dupa viteza de variatie a tensiunii
5.2.2.2. Clasificare dupa durata
5.2.3. Cauze ale variatiilor de tensiune
5.2.3.1. Influenta caracteristicilor tehnice de functionare ale retelelor asupra calitatii tensiunii
5.2.3.2. Influenta variatiei de tensiune la pornirea unui motor asincron asupra calitatii tensiunii
5.2.3.3. Influenta variatiilor de tensiune provocate de cuptoarele cu arc electric asupra calitatii tensiunii
5.2.3.4. Influenta variatiilor de tensiune provocata de scurtcircuite asupra calitatii tensiunii
5.2.4. Efecte ale variatiilor de tensiune
5.2.5. Indicatori pentru aprecierea calitatii tensiunii
5.2.5.1. Abaterea relativa a tensiunii in raport cu tensiunea contractata
5.2.5.2. Valoarea medie a abaterii relative a tensiunii U fata de tensiunea contractata Uc intr-un interval de timp T
5.2.5.3. Gradul de iregularitate
5.2.5.4. Abaterea tip a functiei de repartitie a tensiunilor
5.2.6. Valori normate ale indicatorilor de calitate a tensiunii
5.2.7. Controlul si asigurarea calitatii tensiunii
5.2.7.1. Masurarea tensiunii in retelele electrice
5.2.7.2. Reglarea tensiunii in retelele electrice
5.3. Goluri de tensiune
5.3.1. Definirea golurilor de tensiune
5.3.2. Cauze ale aparitiei golurilor de tensiune
5.3.3. Efecte ale golurilor de tensiune
5.3.4. Indicatori de apreciere a golurilor de tensiune
5.3.4.1. Tipul golului de tensiune
5.3.4.2. Forma golului de tensiune
5.3.4.3. Adancimea golurilor de tensiune
5.3.4.4. Durata golurilor de tensiune de o anumita adancime
5.3.4.5. Frecventa de aparitie a golurilor de tensiune
5.3.5. Valori normate pentru golurile de tensiune
5.3.6. Evaluarea golurilor de tensiune
5.3.7. Standarde privind sensibilitatea echipamentelor la goluri de tensiune
5.3.8. Limitarea golurilor de tensiune
5.4. Cresteri de tensiune
5.4.1. Definirea cresterilor de tensiune
5.4.2. Cauze ale cresterilor de tensiune
5.4.3. Efecte ale cresterilor de tensiune
5.4.4. Indicatori pentru aprecierea cresterilor de tensiune
5.4.4.1. Frecventa medie a supratensiunilor la nivel de sistem SARFIx
5.4.4.2. Frecventa medie a supratensiunilor instantanee la nivel de sistem
5.4.4.3. Frecventa medie a supratensiunilor momentane la nivel de sistem
5.4.4.2. Frecventa medie a supratensiunilor temporare la nivel de sistem
5.4.5. Valori normate pentru cresterile de tensiune
5.4.6. Limitarea cresterilor de tensiune
5.5. Fluctuatii de tensiune
5.5.1. Definirea fluctuatiilor de tensiune
5.5.2. Descrierea fenomenului
5.5.2.1. Variatie periodica a valorii maxime a tensiunii retelei
5.5.2.2. Variatie aleatoare, de scurta durata a valorii maxime a tensiunii
5.5.3. Cauze ale fluctuatiilor de tensiune
5.5.4. Efecte ale fluctuatiilor de tensiune
5.5.5. Indicatori pentru aprecierea fluctuatiilor de tensiune
5.5.5.1. Amplitudinea fluctuatiilor de tensiune
5.5.5.2. Factor de acceptabilitate
5.5.5.3. Indicatori de severitate ai flickerului
5.5.6. Valori normate pentru fluctuatiile de tensiune
5.5.7. Combaterea fluctuatiilor de tensiune
5.6. Nesimetrii de tensiune si de curent
5.6.1. Definirea sistemelor trifazate echilibrate
5.6.2. Analiza nesimetriei unui sistem trifazat nesinusoidal
5.6.3. Cauze ale dezechilibrarii sistemelor trifazate
5.6.4. Efecte ale dezechilibrarii sistemelor trifazate
5.6.5. Indicatori pentru nesimetria unui sistem trifazat de tnsiuni
5.6.5.1. Factorul de nesimetrie negativa (disimetrie)
5.6.5.2. Factorul de nesimetrie zero (asimetrie)
5.6.5.3. Factorul total de nesimetrie
5.6.5.4. Factorul complex de nesimetrie negativa
5.6.5.5. Factorul complex de nesimetrie zero
5.6.6. Valori normate pentru aprecierea nesimetriei unui sistem
trifazat de tensiuni
5.7. Regim deformant. Armonici, subarmonici, interarmonici de tensiune sau curent
5.7.1. Definirea regimului deformant
5.7.2. Analiza armonica
5.7.2.1. Metoda integrarii
5.7.2.2. Metoda grafica
5.7.3. Cauze ale regimului deformant
5.7.3.1. Surse de curenti armonici
5.7.3.2. Surse de tensiuni armonice
5.7.4. Efecte ale regimului deformant
5.7.4.1. Influenta cuptoarelor electrice cu arc asupra aparitiei
armonicilor in reteaua electrica
5.7.4.2. Influenta convertizoarelor statice de putere asupra aparitiei
armonicilor in reteaua electrica
5.7.4.3. Verificarea comportarii retelei electrice la
racordarea unui consumator deformat
5.7.5. Indicatori pentru caracterizarea regimului deformant
5.7.5.1. Valoarea efectiva
5.7.5.2. Valoarea medie pe o semiperioada (T/2)
5.7.5.3. Factorul de varf
5.7.5.4. Factorul de forma
5.7.5.5. Nivelul unei armonice de rang (ordin) N
5.7.5.6. Spectrul de frecvente
5.7.5.7. Factorul de distorsiune
5.7.6. Valori normate pentru regimul deformat
5.7.6.1. Niveluri de compatibilitate in punctele de delimitare
5.7.6.2. Limite de emisie a distorsiunilor pentru echipamente electrice
5.7.6.3. Limite de imunitate la armonice pentru diferite
echipamente electrice
5.8. Solutii tehnice moderne pentru ameliorarea si/sau imbunatatirea
calitatii tehnice a energiei electrice
5.8.1. Strategii pentru ameliorarea sau imbunatatirea
calitatii tehnice a energiei electrice
5.8.2. Dispozitive care utilizeaza electronica de putere pentru imbunatatirea
calitatii tehnice a energiei electrice
5.8.2.1. Intreruptor cu semiconductoare (SSB)
5.8.2.2. Bobina comandata prin tiristoare (TCR)
5.8.2.3. Condensator comandat prin tiristoare (TSC)
5.8.2.4. Condensator serie comandat prin tiristoare (TCSC)
5.8.2.5. Compensator static de putere reactiva (SVC)
5.8.2.6. STATCOM
5.8.2.7. Restaurator dinamic de tensiune (DVR)
5.8.2.8. Sistem de control unificat al circulatiilor de putere (UPFC)
5.8.2.9. Filtru activ
5.8.3. Solutii tehnice bazate pe electronica de putere cu aplicatie la furnizori
5.8.4. Solutii tehnice bazate pe electronica de putere cu aplicatie la consumatori

6. Auditul calitatii comerciale a serviciului de alimentare cu energie electrica
6.1. Indicatori de calitate comerciala
6.2. Solicitarea racordarii la retelele electrice
6.3. Emiterea avizului de amplasament de catre operatorul de retea
6.4. Compensatii acordate utilizatorilor pentru nerespectarea termenelor
6.5. Principalele acte normative

7. Mentenanta instalatiilor electrice
7.1. Mentenanta si utilitatea serviciului de mentenanta
7.2. Terminologie specifica domeniului mentenantei
7.2.1. Mentenabilitatea
7.2.2. Disponibilitatea
7.3. Strategii de mentenanta si arii de aplicabilitate
7.3.1. Mentenanta corectiva
7.3.1.1. Scopul si obiectivele mentenantei corective
7.3.1.2. Activitati de mentenanta corectiva
7.3.1.3. Avantaje si dezavantaje ale mentenantei corective
7.3.1.4. Aria de aplicabilitate a mentenantei corective
7.3.2. Mentenanta preventiva
7.3.2.1. Scopul si obiectivele mentenantei preventive
7.3.2.2. Actiuni de mentenanta preventiva
7.3.2.3. Avantaje si dezavantaje ale mentenantei preventive
7.3.2.4. Aria de aplicabilitate a mentenantei preventiv
7.3.3. Mentenanta predictiva
7.3.3.1. Scopul si obiectivele mentenantei predictive
7.3.3.2. Actiuni de mentenanta predictiva
7.3.3.3. Tehnici moderne de monitorizare si diagnoza tehnica
7.3.3.4. Avantaje si dezavantaje ale mentenantei predictive
7.3.3.5. Aria de aplicabilitate a mentenantei predictive
7.4. Aspecte financiare ale mentenantei

8. Eficienta economica si sociala a asigurarii serviciului de alimentare cu energie electrica
8.1. Corelatia dintre eficienta economica si asigurarea calitatii alimentarii cu energie electrica
8.2. Costurile asigurarii calitatii si surse de recuperare a acestora
8.2.1. Calcul daunelor cauzate de calitatea scazuta a energiei electrice
8.2.2. Punctul de vedere al furnizorilor de electricitate
8.2.3. Punctul de vedere al consumatorilor de energie electrica

Bibliografie.
  PREZENTARE:
  PREFATA:
Omenirea s-a confruntat dintotdeauna cu probleme, insa ceea ce caracterizeaza prezentul este ritmul si anvergura schimbarilor. Cresterea populatiei si inovatia tehnologica pun presiune pe resursele naturale ale planetei, schimba modul in care traim si muncim, stau in centrul atentiei societatatii civile, organizatiilor ecologiste si a mass-mediei si influenteaza puternic prioritatile politice, normativele, standardele, autoritatile locale, tratatele internationale, precum si multi alti factori din societate.

Nicio companie nu are locul asigurat in varful topurilor. Viata reala este dinamica, adaptabila si diversa. Luand in considerare viteza evolutiei, educatia si pregatirea profesionala sunt cheia viitorului. Educatia este un proces al realizarii de sine. Sansele fiecaruia cresc sau scad in functie de cat de bine se adapteaza la circumstante si la schimbari.

Prin continutul sau, cartea de fata se adreseaza masteranzilor Facultatii de Energetica a Universitatii POLITEHNICA din Bucuresti. De asemenea, poate fi utila si absolventilor care-si elaboreaza proiecte de diploma, doctoranzilor, specialistilor din industrie, invatamant, cercetare, precum si tuturor celor interesati de:

- gasirea unor raspunsuri adecvate la probleme reale, actuale, multidisciplinare;

- formarea unui mod corect de decizie asupra solutiilor tehnice, financiare, organizationale sau strategice de asigurare a calitatii alimentarii cu energie electrica a consumatorilor;

- sprijinirea procesului de formare a resursei umane, cu competente in rezolvarea unor probleme specifice de management in scopul maririi nivelului de eficienta al instalatiilor energetice.

Nimeni nu are idei ex nihilo. Lucrarea a fost profund influentata de traditia scolii universitare bucurestene, de cei 25 ani de experienta profesionala si didactica, de documentarea temeinica si continua privind cele mai recente cunostinte tehnice si tehnologice din domeniul subiectului propus si de noutatile din legislatie in legatura cu asigurarea calitatii alimentarii cu energie electrica, siguranta in functionare, dezvoltarea durabila etc.

Doresc sa le aduc multumiri domnului Prof. Dr. Ing. Gheorghe COMANESCU (Facultatea Energetica, UPB) si doamnei S. L. Dr. Ing. Catalina ALEXE (FAIMA, UPB) pentru sfaturile competente si pentru recenzarea lucrarii, precum si tuturor celor care, prin observatii si sugestii, vor ajuta la imbunatatirea urmatoarei editii.

Conf. Dr. Ing. Sorina COSTINAS
  CUVINTE CHEIE: